Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Alexandra MIHALACHE: EVADAREA (POEZII)

Alexandra MIHALACHE: EVADAREA (POEZII)

ACESTE FLORI-PĂSĂRI

Aceste flori roşii

mirosind a vară

poartă urma trupului meu.

Au să vină

păsări-săgeată

să-mi aducă

umbrele uitate în alte lumi.

Aceste flori roşii

m-au cerut aşa cum sunt

şi-am să împlinesc porunca:

n-am să mai ating

lucrurile de dincolo de mine.

Au să vină păsări-săgeată

să-mi aducă

semnul puterii ce-o stăpânesc

şi până atunci

voi pleca departe

să-mi cioplesc trupul

în stâncă…

VEDENII

Cu faţa spre soare

văd globul aprins

al trandafirului cu care

alerg pe apa gândurilor.

Cu faţa spre munte

ciocârliile tale îl văd pe

EMINESCU…

EVADARE

Mă simt captivă în propria-mi libertate

…de aici aud nechezat de

murgi alergând orgolioşi prin

Calea Lactee

azvârlind din copite puzderii de stele

până aici,

unde întoarce blând eternitatea.

Mă simt prizonieră într-un

tărâm al timpului

în care

mă constrânge fiecare clipă

şi alerg să prind secundele cu care mă întrec

şi pe cele ce privesc cu sfială

până aici,

unde întoarce blând eternitatea.

Asa că evadez cu toată

fiinţa

dincolo de timp,

ating libertatea în gânduri albastre

şi mă pierd în abisul emoţiilor

fără sfârşit, tot acolo

unde întoarce blând eternitatea.

IMAGINI

Spre veşnicie

văd pământul

ca o pasăre uriaşă

cu razele-nălţate;

văd ape

şi vânturi albastre,

văd stele care ard în credinţă

şi se sting în dor.

Îl văd pe Eminescu

orizont al puterii,

fără el granitul ar rămâne

secat de lumină.

Salbe de flori

sub luceferi de soare

îţi dărui

iar în suflet, versuri

line, profunde, în clipe de reverie

spre veşnicie…

VEŞNICIA IUBIRII

Vreau să uit că nu am aripi

să zbor contopită cu timpul

către veşnicie…

Vreau să uit că stelele-s prea departe

să le pot prinde în palme

sorbind  picuri din strălucirea lor,

să mă pierd în

praful de stele

visându-te…

Îţi respir clipele îngheţate

ce au devenit iubire.

Vreau să uit că sunt un simplu om

ce se adânceşte în eternitate.

———————————

Alexandra MIHALACHE

Slobozia

ianuarie 2015

 


Etichete: