Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » APOSTU PANAITACHE VULTUREANU: TĂCEREA CUVINTELOR (fragment)

APOSTU PANAITACHE VULTUREANU: TĂCEREA CUVINTELOR (fragment)

Degetele

Într-o noapte
Am privit degetele
Unui instrumentist
Degetele lui cântau
Degetele lui mângâiau
Sunetele
Sufletele
Privirile zâmbetele
Anotimpurile
Degetele lui plângeau
Atunci m-am privit:
Eram degetul arătător.

 

Vreascurile

Gârbovite
Umbrele urcau
Potecile muntelui.
Spinările încovoiate
De încordare
Suspinau
Picioarele suspinau.
Umbletul se răsucea
După umbra cărării.
Cântecul păsărilor
Şi geamătul copacilor
Toate se adunaseră
În umbletul lor.
Era greu.
Se înmuiau genunchii
Scârţâiau
Legăturile
Sufletului.

 

Am adunat

Adunate pentru foc
Se clătinau
Prinse în chingi.
Mai este mult.
Sus
Tocmai sus
Ne aşteaptă
Răsăritul
Dar a rămas de trecut
Noaptea,
Cu tot cu spaime
Cu tot cu vise
Cu tot cu somn
Dar pentru asta
Am adunat vreascurile

 

Confesiune

Scriitorului Ioan Dumitru Denciu

Nu, bătrâne prieten,
De la tine am învăţat multe
Abia acum
Privindu-te
Înţeleg pietrele
Privirea ta
Adâncită în timp
Caută
Strigătul.
Copiii
(Singurul nostru adevăr)
Ne privesc curioşi
Cum de noi
(Două amintiri)
Putem înţelege
O piatră.
Lacrima zeilor
A căzut.

 

Lacrima deplină

Se zbate umbră în adânc
Împrăştiind în jur lumină
Purtată-n ea precum un prunc
Se naşte fără nicio vină

Şi umblă strigătul prin nori
Scăldat în lacrima deplină
Cum numai pana de cocori
Se clatină, uşor, să vină

Iar cântecul născut în vers
Se deapănă urmându-şi cursul
Ca o petală-n univers
Pe chipul tău cum stă surâsul.

 

Roţile carului

Roţile carului
Frământau pietrele
Drumului
Scoţând
Scântei din pietre.
Licuricii trag
Clopotele vecerniei
Spre noaptea
Lungă şi aspră.
Doar lătratul
Câinilor
Ah! Lătratul câinilor
Este somn de viaţă
Peste tot întinsul
Scufundat
În tăcere.

 

Picăturile de ploaie

Bat rece şi tandru
Picăturile de ploaie
În zilele noastre
De azi
Şi de mâine
Topind plictiseala
Din ochii copiilor
Prea curioşi
Şi neştiutori
Să înţeleagă
Întrebarea.

 

Prundul lacrimei

Sudalme în pasul cailor
Trimişi singuri
La păscut
În prundul lacrimei
Stau faptele
Faptele împlinite
În nuanţele
Curcubeului.
Căutând împlinirea
În amintirea lor.

 

Cules de rouă

Zâmbete şăgalnice
În ochii fecioarelor
Plecate dimineaţa
La cules de rouă
Să ude crinul
Adormit
În surâsul lor.

 

Strigăte de bucurie

Strigăte de bucurie
În jocul copiilor
Tatăl
Plecat la război
S-a întors
Aducând pacea
În lumina ochilor.

 

Apostu Panaitache Vultureanu
Membru al USR
Din volumul de versuri TĂCEREA CUVINTELOR, Armonii Culturale, 2015


Etichete: