Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugenia ŢARĂLUNGĂ: ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII)

Eugenia ŢARĂLUNGĂ: ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII)

ŢĂRUCĂ

ţărucă

ţărucă

aurolaca mea

vidanjată de te miri cine

vino la rond la Alba Iulia

vino-ţi în fire

ţărucă

arătă-le tu cine eşti!

fii relaxată

şi autentică

(fii dezvoltată personală)

fii concomitent Grădina Maicii Domnului

şi alte grădini similare

indicate de cărţile de specialitate

de cartografi

de horticultori

de antropologi

şi de cei care se agaţă de zor

de poala Uniunii Europene

şi a altor continente

mai mult sau mai puţin unite

fii ţăruca mea

şi a altora similari mie

gând la gând

ţăruca mea

rănuca mea

ţăruco!

ÎŞI FLUTURĂ PRECIPITAT STEAGUL

voi institui mecanismul fervorii

şi al atâtor alte paronime

ne vom prosterna

ne vom angrena

şi păşune vom afla

(de lavandă)

ne vom suci

ne vom încolăci

şi nu vom şti de ce

de aia!

un atavism sentimental

singurul rămas

se topeşte de dor

îmi face cu mâna

ca unei bune cunoştinţe

îşi flutură precipitat steagul

că doar-doar!

şi când acolo atavismu’ era o cămătăreasă

şi eu voiam să o dau gata

gata!

(v-am spus eu că miturile sunt veşnic vii, na!)

PE O COASTĂ

mă uit lung la asfalt

îi fac zâmbre

uneori aş vrea să fiu anesteziată…

pe loc

de tot

pe-un timp

pe-o coastă

global nu poate fi tratat nimic

dar toţi avem nevoie de un tratament

după ce am fost harponaţi

cu tot dinadinsu’

MEREU ÎN PUNCTUL DE MIJLOC

(Teodorei-Amina, la 6 ani jumate)

pe lângă cel mai longeviv copil

timpul face bulboane

alveolare

tu zici să căutăm punctul de mijloc

şi să ne continuăm numărătoarea

în alai de lemn şi de culori

să apelăm la grafia divină

şi să facem negreşit loc ideogramelor necesare

şi călcâielor mereu proaspete

nebătătorite

ba apropiate a rugăciune

curată

ba vag îndepărtate

a pas uşor

(suntem picături de pâine în mâna lui Dumnezeu

spui tu

urcând repejor scările de piatră)

la faţa locului

eşti înconjurată de cuvinte

de portocale şi de acadele

(de decembrie

de august

de -rie

de -rie

de -rie)

de litera primă

de litera terminală

îngrijită prin tratament hospice

la Braşov

(sau la Casa Soarelui)

precum şi de multe cifre

pe care le descifrezi sau nu

în ritmul tău lent şi prietenos

îmbibat de copilărie -rie -rie

-rie

scrie

scrie ca să nu intri în vrie

de-a lungul existenţei tale

cum le vei găsi tu importanţa

venele

şi înlesnirile

cum îţi vor modifica ele frontierele oare

cum îţi vei păstra dezarmanta ubicuitate

(nu agilitate!)

mereu la faţa locului

tu mi-ai deschis viitorul

tu mi-ai închis trecutul

mereu în punctul din mijloc

care deţine

conţine

susţine

în care survine

pe neaşteptate grafia divină

şi tot alte înlesniri mereu

pe care noi le vedem

cu atâta intermitenţă

——————————–

Eugenia ŢARĂLUNGĂ

ianuarie-februarie 2015

Bucureşti

 


Etichete: