Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Exegeze » Reeditare LADY GENA MERSAN – MARIANA V. VÂRTOSU, Ed. Armonii culturale, Adjud, 2015

Reeditare LADY GENA MERSAN – MARIANA V. VÂRTOSU, Ed. Armonii culturale, Adjud, 2015

     Dacă în 2013, la lansarea cărţii Pe jumătate vestală, a aceleiași autoare, scriam că aceasta ar fi una dintre „cărţile de care avem nevoie”, acum, la reeditarea sub alt nume, constat că personajele au statutul de personaje reale, aşa cum şi merita memoria lor.

   Am socotit că este mai aproape de personajul central ca seara de lansare- 18 martie 2015, la Ateneul Popular Focşani- să se desfăşoare sub amprenta Timpului Misterelor Eleusine decît sub, prea comerciala şi gregara emblemă, „ ziua femeii”.

   A scrie şi a publica o carte este un act de cultură.

Etimologic vorbind, cultura vine de la cultura. lat. Culturia europeană se află încă sub semnul renaşterii greco- romane care a exacerbat virtuţile umane. Nu ne referim la ceea ce a marcat aceasta ca semn negativ; acesta este apanajul istoriei! Nota care trebuie păstrată este aceea a valorilor umane fără de care nu putem vorbi despre cultură.

  Nota distinctă a cărţii este personajul principal: Lady Gena Mersan.

Disciplină, pricepere, bun simţ, bun gust, frumuseţe, inteligenţă, demnitate, umor, seriozitate, forţă şi tărie de caracter. Aceasta, de altfel, a generat şi asemănarea cu Hildegarde de Bingen. Medicul militar german, apropiat al familiei, care a îngrijit-o necondiţionat în adolescenţă, a numit-o Hildegarde. Hild însemnînd în germană bătălie.

  Dacă literaturile mici ( a se vedea Literaturile exiguităţii, François Paré, Evenimentul, Bucureşti, 2006, versiune română Virginia Bogdan) „păcătuiesc” prin autoreferenţialitate, personajul Hildegarde face deschiderea spre universalitate.

   Evoluţia discursului, chiar şi acela critic, tinde actualmente către creaţie, poeticitate. Co-creaţie, comunicare inter-comunitară, specifică literaturilor şi culturii europene.

   Nota distinctă auctorială este în aceeaşi „cheie” a autenticităţii: personajelor, trăirilor, atmosferei, deprinderilor: dialogul continuu cu mama. Autoarea nu vorbeşte despre mama ci cu mama. Ea este o prezenţă reală, vie, permanentă- desigur avem în vedere şi faptul că este personajul central al cărţii, o eroină a modestiei şi dreptei cuviinţe- cu care autoarea poartă dialogul continuu. Fiecare capitol sfîrşeşte cu o invocare a mamei.

   Cred că nu greşesc dacă evoc primele întîlniri cu autoarea: se petreceau la tîrgurile de carte organizate de către Biblioteca Municipală şi unul dintre festivalurile organizate de către Asociaţia Duiliu Zamfirescu cu sprijinul CJV; era în 2001 cînd am evocat prezenţa mamei în scrierea de o rară sensibilitate şi genială scriere a scriitoarei Andrée Christensen a cărei carte am tradus-o, publicat-o în versiune română, şi lansat-o cu acel prilej ( Cartea celor şapte văluri, Andrée Christensen, Evenimentul, Bucureşti, 2001). Într-un moment de respiro, pe holul bibliotecii municipale, M.V.V., cu sinceritate, a dezvăluit propriile-i trări: „ şi eu am mereu impresia că mama veghează, de acolo, de undeva, de sus, că încuviinţează sau nu ceea ce fac”( citat din memorie).

 Acest continuu dialog mamă-fiică nu este decît omagiul pios adus memoriei celei care a fost şi va rămîne Lady Gena Mersan.

  Cît despre Hildegarde de Binden, pe fundalul cîntecelor religioase pe care ea le-a compus şi care au fost înregistrate în ultimul timp, aşa am înţeles să-mi expun opinia, ei bine, Papa Benedict al XVI-lea i-a conferit titlul de Sfîntă şi Doctor al Bisericii în 2012. Aceasta este cea mai înaltă recunoaştere a Bisericii Catolice, afirmînd prin ea-însăşi exemplaritatea vieţii dar şi a scrierilor lui Hildegarde de Bingen. Medic, muzician, religioasă benedictină. De o voinţă şi credinţă nesmintită.

Parafrazînd-o pe Lorette Nobécourt, care dedică o carte vieţii lui Hildegarde de Bingen ( La clôture des merveilles, Éditions Grasset &Fasquelle, 2013), voi spune că fără ei, fără aceşti oameni care speră şi cred în virtuţile umane, „ nu există umanitate”.

Virginia Bogdan


Etichete:

Un comentariu

  1. Mariana Vârtosu

    Pot spune altceva, decât un sincer mulţumesc pentru aprecieri? Îmi place tot ce s-a spus despre cele scrise şi semnate de mine. Fie vorbe de apreciere , fie cuvinte de corectură.

Comments are closed.