Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » RODICA MORUŢAN: CHIMIA VIEŢII (MOMENT LIRIC)

RODICA MORUŢAN: CHIMIA VIEŢII (MOMENT LIRIC)

Și merii au înflorit a doua oară…
Adu-mi o dragoste târzie să cred
În ziua de mâine,
Șansa de a mă trezi să-mi desăvârșesc gândurile,
Întorcându-mă la tine
Cu o disperată îmbrățișare de copil,
Să nu-mi pot cumpăta cuvintele
Înaintea oricărei iluzii
Pentru că doar viața îmi vindecă aripile frânte.

Cu o inimă de iarnă, dar încă vie,
Te iubesc.
Te-am visat adeseori și nimic nu se mai mișcă
În șirul lung de toamnă,
Nici galbenul târziu,
Nici soarele indiferent ;
E primăvară limpede
Și merii au înflorit a doua oară …
Eu nu strivesc albul trandafirilor…

Trandafiri albi, miresme dulci-amărui
Se revarsă crud şi melancolic
Peste monotonia existenţei mele…

Irezistibilă fecioară,
Uitată şi ofilită de zâmbetul inocent,
Daţi-i insomnia să caute pe tot pământul
Buzele dulci, în şoapte revărsate,
Îmbrățișări flămânde şi apocaliptice.
Mirosul genunchilor fierbinţi…

Descătuşaţi-i strigătul lăuntric
In geamăt adânc, sălbatic,
Să renască în timpul unei vieţi
Dintr-un răsărit!…

A mocnit destul în dureroasele suspine,
În dimineţi de nicăieri, la fel de singulare.
Dorinţa lacomă, mistuitoare,
Îi aprinde când şi când obrazul cu un început tulburător
Într-o linişte surdă şi ameţitoare.

Pasiune împinsă până la extaz,
Dragoste neîmpărtăşită
În braţe care dor de atâta aşteptare…

Trandafiri albi, trandafiri albi,
Curajul primului pas de a trăi imaculat –
Esenţă de sinceritate…
Trandafiri albi, trandafiri albi..
 

Chimia vieții

Viața este o reacție chimică, fenomen ce se petrece în
timp.
Fericirea, produsul principal de reacție;
Nu poate fi dobândită dacă
Reactanții (tu si eu) nu sunt ajutați de un catalizator
Care mărește viteza de reacție, exprimată prin numărul
de ispite,
dorințe înăbușite, piedici ce reacționează în unitatea de
timp pe unitatea de suflet.
Catalizatorul se dezactivează în perioada de inducție;
E nevoie de tine, de soare să-l reactivăm
În credință și iubire…
Dragul meu promotor, vei mări considerabil
activitatea catalizatorului, partea mea de noroc;
Dragostea (promotorul vieții), fără dăruire nu modifică
viteza reacției chimice ; viața rămâne searbădă,
trăind în întuneric ești doar o umbră goală pe pământ.
Destinul este întors cu 180 grade dacă otrăvurile
(substanțe fără suflet)
urmăresc fatalitatea, sorbindu-ți și ultimele fărâme de
oxigen,
ultimele raze de soare.
Inhibitorii micșorează viteza reacțiilor chimice, acționând
asupra reactanților,
tu, prietena mea cea mai buna care te-ai așezat
nerugată, nedorită,
ca un zid între mine și celălalt reactant,
ai rupt firul iubirii, ai udat scânteia în motorul inimii.
Te-ai erijat în apărătorul dreptății, acționând asupra
noastră, a reactanților,
„iubiți pe veci, soți-niciodată”.
Și nu asupra catalizatorului, destinul care curge…
Fără iubire, fără speranță, în bătaia vântului și înăbușit de
lacrimi,
Viața trece pe lângă mine, lăsând loc altor reactanți
să reacționeze fericiți…
Eu rămân observator,
un învins fără învingător,
O clipă în așteptarea somnului,
Și ceasul s-a oprit…

Prof. RODICA MORUŢAN