Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Aurel M . BURICEA: PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4)

Aurel M . BURICEA: PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4)

PSALMUL 91

Să vină puterea Ta peste mine

Mă întărească cu bunavestire

Voi fi iubitor de milostivire

De s-a mărit lucrarea Ta de bine

Şi întru făptura Ta m-ai veselit

Lucrările Tale mă vor bucura

În gândurile Tale simt căldura

Păcătoşii ca iarba m-au ofilit

Vreau în veacul veacului ca să piară

Numai Tu Doamne preaînalt eşti în veac

Când lucrează fărădelegea dă leac

Ca să dispară în a nopţii gheară

Şi bătrâneţea mea unsă cu belşug

Nu mai poate trage ca boii la jug

PSALMUL 92

Vezi smerenia mea cu ochi milostiv

Din puţin viaţa mea se cheltuieşte

În podoaba Sa îmbrăcat vesteşte

Lumea nu se va clinti fără motiv

Gata este scaunul Tău de atunci

Glasurile lor râuri au ridicat

Prin înălţare sufletu-mi implicat

În glasuri de ape simt multe porunci

Minunate-s înălţările mării

Întru cele nevăzute-n  infinit

Mărturiile deschid ochii zării

Casei Tale zidită-n sfinţenie

Pentru care pământul s-a împlinit

Când trupul meu va intra-n muţenie

PSALMUL 93

Dumnezeul răzbunării a grăit

Înalţă-Te cel ce judeci pământul

Răsplăteşte pe cel ce nu-s Cuvântul

Cei  fărădelege s-au mai înrăit

Pe poporul Tău Doamne l-au asuprit

Pe văduvă şi pe sărac i-au ucis

Credeau că n-ai putere să-i vezi precis

Cum trece lumea destinul ipocrit

Cel ce-a sădit urechea n-aude ?

Cel ce a zidit ochiul nu priveşte ?

Nebunii cei răi n-au cum să asude

Când dreptatea vine la judecată

Suflet nevinovat sfinţit trăieşte

Câştigă cei cu inima curată

PSALMUL 94

Veniţi să ne bucurăm de Dumnezeu

Să privim faţa Lui întru laudă

Să-L cântăm în psalmi ca să ne audă

Împărat mare peste sufletul meu

În mâna Lui marginile de pământ

Şi uscatul mâinile Lui l-au zidit

Tot universul doar Domnul l-a clădit

Veniţi să ne rugăm Lui prin jurământ

El a făcut-o şi-a Lui este marea

Veniţi să ne închinăm în faţa Lui

Şi să plângem înaintea Domnului

„Nu vor mai intra întru odihna mea“

Întru  mânia mea iarăşi m-au jurat

În spiritul Său intră omul  curat

PSALMUL   95

Să cântaţi Domnului cântare nouă

Binevestiţi zilnic  mântuirea Lui

Vestiţi între neamuri  minunile Lui

Dreptate şi credinţă ne-a dat nouă

Aduceţi Domnului slavă şi cinste

În faţa Lui pământul să tremure

Spuneţi între rude nimeni să-ndure

În cartea cea sfântă nu-s idei  triste

Lumea întărită nu se va clinti

Câmpia să se bucure de roade

Despre  păcate nu ne vom aminti

Fapte bune cu drag sunt repetate

Să fugim mereu de gânduri năroade

Viaţa judecată pentru dreptate

PSALMUL 96

Temelia neamului meu dreptatea

Şi judecata lumii prin veac dorit

De fulger cum ceara munţii s-au topit

Slava Lui distruge-n veci răutatea

Să se ruşineze cei ce se-nclină

La chipuri cioplite şi se laudă

Ca idolii lor crescuţi prin fraudă

De iubim răul spre rău ne alină

Se bucură  fiicele  Iudeii

Pentru judecăţile Tale sfinte

Din rugă se nasc roadele ideii

Celor drepţi cu inima veselie

Raza conştiinţei Tale aminte

Prin ea ne vom duce spre veşnicie

PSALMUL 97

Să cântaţi Domnului cântare nouă

Că lucruri minunate a mai făcut

Dreptatea sfântă prin veacuri  n-a zăcut

Mântuirea Sa viaţă ne-a dat nouă

Să cântaţi Domnului cu alăută

Fie cânt şi în rugă de psaltire

Strigaţi numele său la mănăstire

Să se clătească marea nebăută

Şi râurile vor bate din palme

De faţa Lui munţii se vor bucura

Vine să judece în zile calme

Întru dreptate şi nepărtinire

Cu smerenie tainic va strecura

Clipa sfântă ce naşte fericire

PSALMUL 98

Domnul împărăţeşte peste popor

Şade pe heruvimi să cutremure

Pământul cum vântul valea de mure

În puterea Sa sfântă tainic cobor

Domnul în Sion este cel mai mare

Şi înalt peste popoarele lumii

Puternic şi sfânt vede ale humii

Forţa Sa dreaptă orice necaz sare

Moise şi Aaron sunt preoţii Lui

Domnul în stâlp de nor grăia către ei

Mărturii şi porunci păzeau de-ale Lui

Cei ce te cheamă au nume zidite

I-ai auzit şi milostivit pe ei

Şi faptele lor toate răsplătite

PSALMUL 99

Strigaţi-vă Domnului  tot pământul

Să slujiţi Domnului cu veselie

Intraţi înaintea Lui cu tărie

Nu uitaţi niciodată legământul

El ne-a făcut din lut pe noi şi nu noi

Oile păşunii Lui acest popor

Pe porţile Lui intraţi ca sfânt odor

Fără pofta averii curaţi şi goi

Să cântaţi numele Lui că este bun

În veac este mila Lui cea din lume

Adevărul Lui din neam în neam adun

Eu singur l-am lucrat cu sârguinţă

Doar sufletul meu poate să adune

Miluit şi mântuit prin credinţă

PSALMUL 100

Mila şi judecata Ta voi cânta

Ţie Doamne voi cânta şi voi merge

În calea fără prihană voi şterge

În casa mea ruga se va avânta

N-am pus în ochii mei gând nelegiuit

Pe călătorii de lege i-am urât

Cel ce clevetea vecinul m-a durât

Cel nesăţios şi rău m-a schingiuit

Cel ce creşte calea fără prihană

Cu gând de înger acela îmi slujea

În casa mea cel mândru n-are hrană

Şi cel ce grăieşte nedreptăţi în hău

Chir pe toţi păcătoşii îi voi strujea

Ca să nimicesc din cetate ce-i rău

PSALMUL 101

Rugăciunea şi strigarea mea dreaptă

La Tine să ajungă în orice zi

Pleacă spre mine urechea vei trezi

Că zilele mele s-au stins pe treaptă

Inima tristă s-a uscat ca iarba

Că a uitat să mai mănânc pâinea mea

Sunt singur şi mi-e viaţa atât de grea

Vrăjmaşii mei m-au umilit degeaba

Şi ruga celor smeriţi împlinită

Pentru neamul ce va să vie scrie

Calea celor flămânzi nu-i infinită

Că anii Tăi Doamne sunt din neam în neam

Nu-mi lua lumina din poezie

Mai lasă-mi gândirea întreagă la geam

PSALMUL 102

Binecuvântează suflete al meu

Numele cel sfânt din cer cu petale

Pe cel ce vindecă bolile tale

Milostiv prin veac când eşti singur la greu

După distanţa dintre cer şi pământ

A întărit Domnul mila Lui prin veac

Spre cei ce se tem de El are bun leac

Cu puterea divină oricând înfrânt

Că El a cunoscut zidirea noastră

Şi-a adus aminte c-am fost ţărână

Şi-a ieşit din rai prin faptă păgână

Cad din timp lacrimi de mir pe fereastră

Îngerii Lui puternici în virtute

Coboară-n suflet raze nevăzute

PSALMUL 103

În strălucire şi-n mare podoabă

Te-ai îmbrăcat cu lumina divină

Ca şi cu o haină în zi senină

Cel ce-ntinzi cerul ca un cort în grabă

Şi cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri

Cel ce acoperi cu gândire alt loc

Şi pe slugile Tale pară de foc

Hotar ai pus de nu trec de văzduhuri

În depărtare pe toate le-ai zărit

Glas de tunet cercetarea va fugi

Se vor înfricoşa prin văi şi-or mugi

Lucrările Tale cu mult s-au mărit

Toate cu înţelepciune le-ai făcut

Toate pe pământ din Duhul Tău născut

PSALMUL 104

Între neamuri lucrurile Lui vestiţi

Şi numele cel sfânt al Său lăudaţi

Pe Domnul strigaţi faţa Lui căutaţi

De minunile Lui să vă amintiţi

Şi-a adus aminte-n veac de legământ

Porunca Sa într-o mie de neamuri

De Cuvântul dat din ceruri de geamuri

Cu legătură veşnică pe pământ

Au şi trecut de la un neam la altul

De la împărăţie la alt popor

Prin cuvântul ce sfânt au făcut saltul

Urgie mare s-a produs pe pământ

Moise prin pustiu devine călător

Evreii respectă sfântul  legământ

PSALMUL 105

Cei ce păzesc judecata fericiţi

Şi sădesc dreptatea în toată vremea

Adu-Ţi aminte Doamne de ruga mea

Prin mântuirea Ta suntem împliniţi

Prin mântuirea Ta să nu lăudăm

Că părinţii noştri au păcătuit

În strâmbătatea rea ne-am alcătuit

În Egipt n-am ştiut cum să cugetăm

În adâncul mării ca prin pustie

Din mâna vrăjmaşului El i-a izbit

Sub apă s-au sfârşit cei ce i-au lovit

Cei răi au ars în văpaie târzie

N-au nimicit neamurile slăvite

Lăudat vei fi în cele clădite

PSALMUL 106

Lăudat fie Domnul că i-a salvat

Au rătăcit prin pustie cu spaimă

Însetaţi şi flămânzi şi fără noimă

Hămisit şi când ieşi din viaţă argat

Întru mila lui Dumnezeu lăudat

Pe calea cea dreaptă i-a povăţuit

Să-i lase-n în veci pe cei ce i-a hărţuit

Suflete uscate  un pom neudat

Să meargă spre cetatea de locuit

Că erau fericiţi de sărăcie

De spaima morţii sufletu-i arcuit

Pustiul prefăcut în câmp roditor

Drepţii izbăviţi până-n veşnicie

Cine-i înţelept nu-i în veac călător

PSALMUL 107

Dăruieşte-mi gânduri de pocăinţă

De rugă este gata inima mea

Deşteaptă-mă psaltire din lumea rea

Dimineaţă voi fi  întru credinţă

Decât tot cerul mila Ta mai mare

Mântuie cu dreapta Ta şi mă auzi

Din locul cel sfânt şterge ochii mei uzi

Nu mă lepăda viu peste hotare

Dă-ne ajutor să ieşim din necaz

Oare nu Tu ne-ai lepădat ieri pe noi

Când ne va duce acasă în zăvoi

Oare cine ne-a murdărit pe obraz

Doar cu Dumnezeu vom birui monştri

Chiar  El  va nimici vrăjmaşii noştri

PSALMUL 108

Lauda mea n-o ţine sub tăcere

Gura celor răi spre mine s-a deschis

Cu limba lor vicleană au râs precis

Cuvinte de ură nu-mi fac plăcere

Pus-au împotriva mea cele rele

Şi ură în locul iubirii mele

Cel păcătos şi diavol în zăbrele

Judecat şi osândit fără stele

Vreau să fie zilele lui puţine

Din judecată să iasă osândit

Familia lor de moarte se ţine

Ca umbra ce se înclină m-am trecut

Scoate-mă din acest destin negândit

Doamne dă-mi credinţa Ta ce m-a născut

PSALMUL 109

Învaţă ce-a zis Domnul Domnului meu

„Şezi de-a dreapta mea până ce nevăzut

Voi pune pe urmaşii Tăi aşternut

Picioarelor Tale “ca un curcubeu

Toiagul puterii  Ţi-l va trimite

Domnul din Sion zicând :”stăpâneşte

În mijlocul vrăjmaşilor tăi “creşte

În ziua naşterii Tale ivite

Poporu-i al Tău în ziua puterii

Să crească strălucirea sfinţilor Tăi

Din pântece te-am zămislit vederii

Înainte de luceafăr te-am născut

Tu eşti preot în veac să-i scapi de cei răi

În viaţă  Doamne pentru mine eşti scut

PSALMUL 110

Lăuda-Te-voi Doamne cu inima

În sfatul celor drepţi şi-n adunare

Lucrarea Ta sfântă în noi loc are

În biserica slujba ne anima

Lucrul Lui laudă şi măreţie

În veac de veac dreptatea Lui rămâne

Minunile Sale în noi stăpâne

Milostiv şi-ndurat Domnul să fie

Poruncile Lui sunt adevărate

Gândurile Sale fac pomenire

Raţiunea Sa prin gânduri cărate

Frica de Domnul e înţelepciunea

Poporului Său a dat izbăvire

Înţelegerea să trăim minunea

PSALMUL 111

Fericit bărbatul care se teme

De Domnul în porunci şi în jurământ

Semenţia puternică pe pământ

Neamul celor drepţi cunosc alte teme

Lumina celor drepţi vine din noapte

Bogăţia în casa lor rămâne

Peste toate stau suflete stăpâne

Să strângă din spirit roadele coapte

Bun este bărbatul care se-ndură

Îşi leagă vorbele cu judecată

Pomenirea veşnică dă căldură

În inima lui însetată de mit

Ce-n puterea sfântă e aplecată

Până când trupul său va fi adormit

PSALMUL 112

Tineri numele Domnului lăudaţi

Binecuvântat de-acum şi până-n veac

Spre cele smerite să vă fie leac

În gândirea Sa sfântă să-l căutaţi

Numele Domnului este lăudat

De la soare răsare până-n apus

Întru slavă puterea Lui ne-a adus

Şi m-a smerit ca grădina la udat

Pe toate neamurile le încântă

Sub ceruri slava Lui este prea sfântă

În sufletele noastre Domnul cântă

Cel ce scoate din pulbere pe sărac

Iubirea pentru sărman îl încântă

Prins de ruga Lui ca planta de-un arac

PSALMUL 113

La ieşirea lui Israel din Egipt

A casei lui Iacob din popor barbar

A ajuns Iuda sfinţirea sa ca dar

Iordanu s-a întors înapoi dogit

Ce-ţi este ţie mare că ai fugit ?

“Şi tu Iordane că te-ai întors înapoi”

Pe dealuri  pe munte sunt turme de oi

Pământul cutremurat s-a alungit

Ce-a voit Dumnezeu din cer a făcut

Frica de Domnul aduce ajutor

Păcătoşii în greu boală au zăcut

Şi în Dumnezeu s-a născut Cuvântul

Binele din lume în trup călător

Cel ce a zidit cerul şi pământul

PSALMUL 114

Glasul rugăciunii mele auzit

Iubit-am pe Domnul că m-a ascultat

În viaţa mea îl voi chema afectat

Să ocolesc moartea m-a călăuzit

O Doamne izbăveşte cugetul meu

Milostiv şi drept Domnul miluieşte

Cel sfânt de toate relele păzeşte

Am fost umilit dar mântuit mereu

Suflete al meu întoarce-te din drum

La odihna Ta că ţi-a făcut acum

Ochii din lacrimi şi te-a scos din moarte

Picioarele mele de la cădere

În pământul celor vii am şedere

Pe Sfântul Duh inima mea să-l poarte

PSALMUL 115

Luminează ochii gândului meu azi

Ascultă glasul rugăciunii mele

Şterge fărădelegea până-n stele

“Tot omul e mincinos “ vreau să o razi

Cu sfânta lumină născută în gând

În sufletul meu liman duhovnicesc

Pentru tot ce mi-ai dat vreau să răsplătesc

Şi iau paharul mântuirii flămând

Sunt robul Tău şi fiul roabei Tale

Ţie-Ţi voi aduce jertfă de laudă

Numele cel sfânt voi chema în cale

Făgăduinţele mele vor fi în fapte

Nimic nu voi culege prin fraudă

Cum mielul suge la mama sa lapte

PSALMUL 116

Lăudaţi pe Domnul aceste neamuri

Lăudaţi-l azi popoarele toate

Plin de păcat prin lume nu se poate

Vom fi într-un univers fără ramuri

Altă lume suflete te aşteaptă

Adevărul Domnului rămâne-n veac

Mila Lui peste noi are dulce leac

Calea spre sfinţire cea mai deşteaptă

Doamne Sfinte cel ce în cer locuieşti

Milostiv spre cele smerite priveşti

Cu ochiul Tău cel a toate văzător

Şi ne binecuvântează pe noi toţi

Cu mila Ta peste toată lumea poţi

Prin sfânta zidire eşti cugetător

PSALMUL 117

Toţi cei ce se tem de Domnul în viaţă

În necaz l-au chemat şi l-au auzit

Prin mila Lui prin veac ne-a călăuzit

Desfătarea ne-a scos în dimineaţă

Fără teamă ce-mi face mie omul

Toate neamurile m-au înconjurat

Ca albina  faguri ne-am asigurat

De-am dat roadele lumii precum pomul

Dreapta Domnului a făcut putere

Mi-a sădit tăria spre mântuire

Poarta sfântă singura mea avere

În casa Domnului suntem lăudaţi

Din cer vine ruga Lui spre zidire

Doar în credinţa luminii creştem fraţi

PSALMUL 118

În veac Cuvântul Tău rămâne în cer

Cine-l ştie cu inima-s fericiţi

Şi cei fără prihană se vor iubiţi

Judecata dreptăţii Tale eu cer

Îndreptările Tale le voi păzi

Nu mă părăsi Doamne la nesfârşit

Străin sunt lumii pe pământ şi spăşit

În legea Ta minuni aflu zi de zi

În gura mea Cuvântul Tău ca mierea

De n-ar fi fost legea în gândirea mea

În limba mea s-ar fi născut tăcerea

Şi Te va lăuda sufletul meu viu

Căile mele în faţa Ta să stea

Până când acest trup va fi în sicriu

PSALMUL 119

Ruga mea a fost singura avere

Am cugetat la poruncile Tale

M-ai smerit ca să uit calea de jale

Din cer Cuvântul Tău îmi dă putere

Vezi că poruncile Tale am iubit

Când eram necăjit şi m-ai auzit

Iar legea Ta din cer m-a călăuzit

Nedreptatea am urât dar m-a albit

Vai mie pribegia-mi s-a prelungit

Trăit-am în corturile lui Chedar

Sufletul meu tare mult s-a pribegit

Pe cei ce urau pacea chiar îi uram

Prin veac se luptau ca mine în zadar

În lume făcător de pace eram

PSALMUL 120

La munţi ridicat-am ochii mei tăcuţi

De unde va veni ajutorul meu

Ajutorul meu de la Domnul mereu

Cerul şi pământul de El sunt făcuţi

Nu vrea să se clatine piciorul tău

Nu va dormita cel ce te păzeşte

Cel ce vrea pe Israel izbăveşte

Şi apără sufletul tău de cel rău

Domnul va păzi intrarea ta dreaptă

Şi ieşirea ta de-acum şi până-n veac

Lumina sfântă pe ultima treaptă

Numai poruncile Tale să gândesc

Trupului meu să-i fie cel mai de leac

În botezul de lacrimi să nu trudesc

 

———————————–

Aurel V BURICEA

mai 2015

Bucureşti