Apă lină-i viaţa mea
Apă lină-i viaţa mea
Râu de slavă spre înalt.
Duh de viaţă pe deasupră-i
Se odihneşte necurmat.
Templu e al meu destin,
Şi tot templu-i inima-mi
Odihnită-n Duhul Sânt
Stă mereu în pacea Sa.
M-a înfăşurat în haina
Cea curată, Duhul Sfânt
Şi ca un soldat destoinic
Stau de strajă orişicând.
Apăr dragostea cea sfântă.
Şi doresc ca toţi să afle
Că Isus Mântuitorul s-a jertfit
Să ne scape de păcate.
Doamne, n-am nimic să-Ţi dau
Doar fiinţa mea precară,
Fă din ea, spre slava Ta
Rău de har din cer să cadă.
Să curg lin şi preasmerit
Şi prin versuri şi cântare
Ţie să-Ţi dau închinare.
Viaţa mea e har şi cânt,
Are a soarelui candoare
Este voia cea divină
Şi a cerului chemare
Sunt un simplu muritor
Ce înveşmântat în Duhul,
Mă ascund în Dumnezeu.
Sunt nimic! Doar El e totul!
Cluj Napoca, 15 iulie 2015
Lanţ de viaţă
Viaţa mea cu Viaţa Ta,
S-au îmbrăţişat în taină,
Şi ca un buchet de crini,
În lumină de dezmeardă.
Mâna mea în Mâna Ta,
E coloana infinită,
Ce sculptată e de dalta
Veşniciei în cunună.
Viaţa mea cu Viaţa Ta,
Au în ele veşnicia,
Şi-mpletit-au lanţ de viaţă,
Ce cuprinde omenirea.
Voia mea cu Voia Ta,
Contopitu-s-au de-o viaţă,
Jertfa mea prin jertfa Ta,
E izbânda cea măreaţă.
Moartea mea cu moartea Ta,
S-au legat pe totdeauna
Şi prin îndurarea Ta
Cunoscut-am Învierea…
Şi-a destinului unire,
Ce ne leagă pe vecie
Pe deplin şi-n mod sublim…
Ca mireasa de-al ei mire.
Cluj Napoca, 16 iulie 2015.
Cercetare cerească
Bate pleoapa-nlăcrimată
Pe obrazul trist al zării…
Şi aşteaptă să deschidă
Uşa încuiată a lumii.
Cald, sfios, lacrima scrie,
Cântec dulce de iubire
Sacadat se mai aude
O chemare … şi un nume.
Şi de-aodată se-mpreună
Cerul cu pământul tot
Şi îmbrăţişaţi suspină,
Un salvat şi-un Salvator.
Bate cald la uşa vieţii
Fiecărui pământean
Prinţul cerului! Mesia!
Să le dea cerescul har.
Şoapta vieţii de se-aude
În sufletul tău ce-i trist..
Lasă lacrima să cadă
Şi deschide-i azi lui Crist.
Şi atunci Lumina vie
Lacrima ţi-o va usca
Zâmbetul salvării tale
Veşnicia ţi-l va da.
Lasă azi deşertăciunea
Şi ridică-ţi fruntea sus!
Lumea uşa nu-şi deschide,
Dar tu, vino la Isus!
Cluj Napoca, 17 iulie 2015
Flori de crini
Cu flori în albul veşmânt
Şi cu florile Vieţii în mână,
Vin şi le aduc pe pământ
Îngerii în albă cunună.
Sus în albastrul stelar
Se-ascunde misterul Luminii
Acolo e scrisul acelor
Ce-n viaţă au calea Iubirii
Cu florile în suflet
Aduc legământ.
Cu cerul şi-ntregul lui sunet
Curg în cascade cântări pe pământ
Şi-al harului vuiet.
Ascult viaţa din cer
Ca o ploaie de har se arată
Fiţi crinii ce-şi păstrează mereu
Haina cea nouă curată.
Cluj Napoca, 17 iulie 2015
Am în iubire
Am în iubire chemarea divină.
Şi îmi las pleoapele plânse în jos…
Chiar de lacrima cade-n surdină
Eu tot mai mult îl aştept pe Hristos.
Oamenii nu ne cunoaşte
Aşa cum nu l-au cunoscut pe Isus
Cu pietre ei dau în speranţele toate
Şi revărsarea de har o resping.
Au noaptea-n privire, mint şi urăsc
Chemarea divină nu vor s-o audă
Cu toate acestea eu tot îi iubesc
Împreună cu Domnul ce veşnic se-ndură.
Nu vor să audă de iubirea cea sfântă
Şi de mântuirea oferită în dar…
Atât timp cât îngăduie să Îl slujesc,
Eu tot am să spun de cerescul Lui har.
Cluj Napoca, 18 iulie 2015
Îndrumare
Am calea brăzdată de urmele Lui
Nimic în cale nu m-ar opri
Curg ca şi râul şi ploaia din cer
Şi nu renunţ nicicând a iubi.
M-apasă greul respingerii iar,
Şi simt că mai obosesc
Dar înainte merg tot mai cu drag
Că oştiri de îngeri din cer mă păzesc.
Simt bucuria florilor ce înfloresc
Aud şoapta razei de soare
Şi întind mâna spre toţi ce-i iubesc
Iar respingerea parcă mă doare.
Vorbesc şi în stihuri şi în cântări
Inima mi-e întreagă o rugă,
Am ochii îndreptaţi înspre zări
Şi Domnul Iisus mă îndrumă.
Cluj Napoca, 18 iulie 2015
În rugă
Florile în rugă şi-au păstrat mireasma
Şi în nopţi de veghe cald se mângâiau.
Sub o lună clară ce-şi lăsa marama
Pe umărul vieţii ce se odihnea.
Ochiul Tău din ceruri veşnic ne veghează
Şi din tot înaltul sublim ne cercetezi
Vezi în ascunzisuri de inimi şi în lacrimi
Şi vrei cu dragoste eternă să ne luminezi.
Pământenii uită că Tu eşti izvorul
De la Tine, Doamne, viaţă am primit.
Şi gândul veşniciei şi chiar dorul
Toate de la Tine, Doamne, au venit.
Gingaş se înfioară natura şi cu versul
O simfonie de viaţă am în piept.
Îmbrăţişând avid tot universul…
Mereu în rugă, Doamne, Te aştept!
Cluj Napoca, 18 iulie 2015
Un tren
Un tren a oprit astă seară
Şi din el coborâtu-s-a lent,
Oftatul cu lacrima-n gene,
Pe-a cuvintelor tandru peron.
S-aude suspin de plecare,
Şi lacrima cade şuvoi…
Trenul acesta e glasul
Iubirii ce ne cheamă pe noi.
Mi-am luat ca bagaj doar speranţa
Condusă-n dorinţi şi în vis
De dulcea şi draga povară
De-a ne urma ce ni-e scris.
Vreau să fiu destinaţia visată
A unei împliniri pe pământ…
Nu o haltă pustie, uitată
A unui om de iubire străin.
Cluj Napoca 20 iulie 2015
Plutesc
Plutesc în zări albastre…
Zbor la înălţimea
Dragostei tale nespuse…
Care îmi unduie aripile obosite.
Cluj Napoca 20 iulie 2015
În valea de crini
Simt azi mireasma crinilor albi,
Ochii-mi sunt două petale.
Cu mâna ating orizontul suav
Şi simt că sub cer sunt o floare.
Pleoapele grele de lacrimi le simt
Şi oamenii tot mai departe,
Dar cânt alături de cerul senin
Şi soarele simt că mi-e frate.
Cerul îmi spune cuvinte ce nasc
Versuri din nobila Carte,
Char dacă ard, din cenuşă renasc
Şi simt că de Viaţă am parte.
Strâns-am surâsuri de îngeri în piept
Şi-n pălmi mângâieri de petale,
Chiar dacă oamenii nu înţeleg
Eu sunt în a crinilor vale.
Cluj Napoca, 20 iulie 2015
MARINA ANGELA GLODICI