Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TRADIȚII » VASILE BELE: COLECŢIA DE NUNTĂ – TÂRGUITUL MIRESEI

VASILE BELE: COLECŢIA DE NUNTĂ – TÂRGUITUL MIRESEI

– Staroste cu părul creț,

Nu te ține-așa măreț,
De frumos, nu ești frumos,
Toate-ți ies cu susu-n jos.
Haide-aici mai lângă mine
Și ascultă-mă tare bine.
– Uită-te bine la noi,
Cât zic unu, cât zic doi,
Noi intrăm toți peste voi,
Toți intrăm la voi în casă
Și sigur aflăm mireasă,
Însă tu de ni-i opri,
Amarnic ne-om mai sfădi,
De-i fi împotriva mea,
Amarnic ne-om mai certa.
– Noi cu tine am vorbi,
Dar văd că nu știi grăi,
De ai vorbe, zi-i cu gura,
Până ce-i uita măsura,
D-apoi cum te știu,
Nu semeni cu-n argint viu.
– Nu știu de ce te-ai băgat
Și aici te-ai angajat,
Să grăiești,
Să stărostești,
Că observ că pân-amu,
Nu ți-o ieșit cuvântu,
Apoi eu te-oi întreba,
De știi grăi cu gura/
De grăiești, atunci grăiește
Și aicea stărostește,
Zi-ne dacă ai mireasă,
Aici în mijloc de casă?
– De-i frumoasă, s-o vedem,
Dacă-i hâdă n-o luăm,
Numai ție ți-o lăsăm.
Fată mare-i? Vrem să știm
Și atuncea mai grăim,
Doar așa ne socotim,
Pe mireasă s-o plătim.
De-are zestre-i și mai bine,
De nu lasă-te-n rușine.
– Al nost mândru împărat,
Deștept foc și calculat,
Facultatea și-o gătat
Și amu-i la masterat.
Și-are avere, mult pământ,
Dar mireasa i-i în gând.
S-o ducă la el acasă,
Îmbrăcată de mireasă.
Mirele nost îi isteț,
Ochi albaștri, părul creț,
Să vedem zestrea miresii,
Ori să vedem cinstea căsii.
– N-ai zis mnic, te-am întrebat,
Fata mare-i? O-ai cotat?
Sau de unde ai aflat?
Eu l-oi întreba pe mire,
Are el astfel de știre?
A nost mire-i frumușel,
De-a dragul te uiți la el.
De mireasa nu-i frumoasă,
Ți-o lăsăm aici în casă.
– Ne-o trebe frumoasă foc,
Cu zestre, bani și noroc,
Noi promitem s-o iubim,
Noi promitem s-o-ngrijim,
Cât pe lume mai trăim.
De-a fi cuminte și bună,
Banii … uite-așa i-or sta în mână.
De-a fi rea și puturoasă,
V-o trimitem iar acasă!
S-o duceți în alt județ,
Să faceți cu ea ce vreți.
– De-i cu zestre și-i frumoasă,
O luăm la noi acasă,
O dăm frumosului împărat,
Care cu gândul curat,
Ne promite c-a cota-o,
Ne promite c-a țuca-o.
O-a cota, o-a țuca
Și de lucru nu i-a da,
Numai cât a legăna.
O-a țuca și mădări,
Doamne, ce bine i-a fi!
– Să vedem, ne-o dați, ori nu?
De nu pe-aici îi drumu,,
Mergem, mai călătorim,
Până p-alta întâlnim,
Una pe-a noastră măsură
Și frumoasă și cu zestre,
Cum prin puține locuri este.
Noi nu luăm una săracă,
Ba chiar ne-o trebe găzdacă.
– Eu, am grăit, tu nu grăiești?
Oare la ce foc gândești?
De mai vrei, vorbe mai sunt,
Multe-multe pe pământ,
Însă-acum te-om asculta,
Cam ce ne spui dumneata!
Să vedem dacă ai grai,
Să vedem mireasă, ai?
De-i frumoasă, hărnicuță,
O luăm și de-i desculță,
De-i frumoasă și deșteaptă,
O luăm, de-i dezbrăcată.
Iară haine dac-a vrea,
Mirele i-a cumpăra,
Că mirele învârte bani,
Ca și ceia bocotani,
Mirele ni-i cu avere,
N-o stat în bufet, măi vere!
– El, o mers și-o alergat,
Nu o stat, el o lucrat,
Până casă și-o gătat,
El săracu-o tot muncit,
Lucru mult, lucru cinstit,
Apoi, tot cu treabă bună
Și-o cumpărat și-o mașină,
Una faină, scumpă și frumoasă
Și-acum îi trebe mireasă.
– Miresucă scumpă (faină) ești
Și bine te potrivești
Și la mers și la țucat,
Cu al nostru împărat.
(când se aduce baba cea bătrână)
– Toată lumea îi cu pace,
Când zama pe foc se face,
În apă, la fiert, găină,
Fierbe câte-o săptămână.
Toți o stat și s-o-ntrebat,
De fiert, de ce nu s-o gătat?
Însă cineva i-a spus,
Dacă morcov tânăr-o pus?
– Asta-i babă-mbătrânită,
Nu vezi, toată-i cotruită!
De o luăm o aruncăm,
Noi, mai tânără cătăm.
Mădărită și-alintată
Și să îi placă tucată.
Tânără, frumoasă tare,
Pregătită de plecare.
La babă să-i dați de lucru,
De nu șede ca butucu.
Noi, pe babă nu o luăm,
Un picior în cur îi dăm.
Când îți fa zamă pe ie,
Să vedeți cât a fierbe!
Morcov tânăr, zamă lungă,
La toți din casă s-ajungă.
– Apoi dacă vi-ți iubi,
Tare fericiți îți fi,
Iar dacă-ți fi fericiți,
Îți fi tare mulțumiți,
Dumnezeu va ocroti
Și Doamne, bine va fi!
– Apoi, noi ne mulțumim,
Cu mireasa ce-o primim,
Pe cea mică s-o creșteți,
Pe cea babă s-o fierbeți.
Ce-a tânără, mare-a crește,
Baba asta tot mustește.
Tânăruca-i cu noroc.
Baba asta ardă-n foc.
Noi cu baba ce om face,
Că nici lucru nu îi place.
Baba meargă-n sărăcie,
Mireasă îmi trebe mie
Și până ce n-o aflăm,
De-aicea noi nu plecăm.
– Bucuroși, c-avem mireasă,
Faină ca și-o-mpărăteasă,
Staroste eu te-oi ruga,
Să-ți începi acum (fuga) treaba,
De-ai de zis, vorbe, o mie,
Zi-le, c-om pleca spre cununie.
Însă înainte de plecare,
Știi că se-ncepe cu-o iertare
Și o binecuvântare.
De la mamă, de la tată,
De la mama supărată,
Ce-o rămas fără de fată,
C-o dat-o să fie dată.
– Măreață îi soacra mare,
Pentru nora dumisale,
Poate fi măreață bine,
Nu să face de rușine,
Că mireasa ni-i frumoasă,
Frumușică tare-tare,
Mai mândră decât o floare.
(prezentarea miresei)
– De-i fi cuminte și bună,
Banii, uite-așa, ți-or sta în mână.
De-i fi rea ori ti-i preface,
Soacră-ta toate le-a face,
(Soacră-ta nu ți-a da pace)
Că doar îi femeie bună,
Nu împrăștie, ea adună,
Pentru casă și odor,
Pentru fată și (ori) fecior.
– De-i fi bună și cuminte,
Nu-i mânca numai plăcinte,
Pâ-naintea lui soacră-ta,
Fă bine și nu umbla.
Ascultă-mă, tu, aci,
Fă bine și nu-i greși,
(Că, doamne, amar te-a pedepsi),
Că, Doamne, bine-i trăi!
Că la soacre așa le place,
Când nora-nainte-i tace!
– Soacre bune n-am văzut,
Cred, de-un veac, să fi trecut!
Și nu cred că oi vedea,
Numai soacre … soacră rea.
Tu, noră, de i-i greși,
Doamne-amar ti-i canoni,
Doamne, mult te-a prididi,
Doamne, mult te-a chinui,
Cu soțul rău îi trăi.
Nu-i avea tihnă, nici stare,
Din cauza lui soacra mare,
De greșesc, păcatul meu,
Să-ți ajute Dumnezeu,
Cu soacra să n-o duci rău!
– Cu socru ti-i împăca,
Îți spun eu, c-așa-i soarta,
El, cuminte, și-ascultător,
Ști de când o fost fecior.
Știe cum îi ginere
Și cât blestemi zilele.
(și cum blestemi soacrele)
Știe cumu-i la străini,
C-așa calci ca și pe stini.
– Tu, să fii ascultătoare
Și a toate răbdătoare.
Tu să fii cuminte tare,
Cu gura să ai răbdare.
De-i fi harnică și bună,
Cu soacra-i avea hodină
– De vrei să ai traiul bun,
Ascultă-mă ce îți spun!
Nu vreau ca să trăiești rău,
Cu soacra, cu soțul tău.
Să fii a tot răbdătoare
Și să nu ai gura mare.
Miresucă, eu am văzut tare multe,
Soacre de nurori, bătute,
Bătute și scălmânate
Și, Doamne, ce supărate!
– Și-acum așa ca-n final
Haideți să vă spun cinstit,
Că în toate am glumit,
Soacra rea o dispărut.
Vă spun eu, n-am mai văzut,
De-ani de zile ce-o trecut,
Soacre cu nurori certate,
Soacre și nurori supărate.
Amu soacra-i tare bună,
Cu nora merge de mână,
Trăiesc ca două surori,
Așa-i mama cu feciori.
Cu soacră mare blăstămată,
Vă spun, nu stă nicio fată.
Acum, se-mpacă și se iubesc,
Doamne bine mai trăiesc,
În veci nu se mai sfădesc.
– Nora, vă spun că-i iubită
Și de soacră îngrijită,
Ca să nu-i lipsea nimică.
Foarte bine că-i așa,
Așa-mi place și mie lumea.
Acum, soacra mere, soacra vine,
Ea mănâncă ce rămâne,
Nora ca s-o ducă bine.
– Soacra acră și amară,
Asta, o ieșit din țară.
S-o dus în străinătate,
Le-o lăsat aici pe toate,
S-o dus în străinătăți,
I-o lăsat aici pe toți,
S-o dus să facă valută,
Să-i fie nora avută.
– Pe noră de-o va iubi,
Feciorul fericit i-a fi
Și nimic nu i-a lipsi.
Amu nora îi iubită,
Iubită și-alintată,
Numai pe brață purtată.
De soacră și de bărbat,
Așa-i dacă te-ai măritat.
 
 staroste VASILE BELE – 2015