Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EVENIMENT » MARIANA BENDOU: CONSTANȚA CAITĂR GHIOLDUM pe urmele tatălui său

MARIANA BENDOU: CONSTANȚA CAITĂR GHIOLDUM pe urmele tatălui său

Constanţa Caităr Ghioldum s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, în anul 1949. A absolvit şcoala primară şi ciclul doi în localitatea natală, iar în anul 1966 a absolvit Liceul Teoretic Nr. 2 din Oneşti. A suplinit mulţi ani în învăţământ şi după 1990 a hotărât să se califice pentru a continua munca tatălui. În 1998 era absolventă a Şcolii Postliceale „Dimitrie Cantemir” din Bacău, iar în 2001 a obţinut gradul didactic definitiv în învăţământ.

A predat la şcoli şi la grădiniţe dar , având în vedere timpul scurt până la pensionare i s-a părut mai important să realizeze idealul pentru care se calificase decât să obţină grade didactice. A mers parcă pe urmele tatălui său, regretatul profesor de istorie Gheorghe Grigore Caităr care şi-a început cariera didactică ca învăţător suplinitor la şcoala cu clasele I-IV cu predare simultană din satul Marginea-Oituz. Odată descoperită vocaţia de dascăl a constatat că-l pasionează studierea trecutului localităţii natale din toate punctele de vedere, cu precădere al istoriei şi culturii intens trăită, fiind născut aici în focul războiului din 1916 şi activând la Liga Culturală încă din copilărie.

Muncitor autodidact, şi-a dezvoltat personalitatea ca ţârcovnic în biserica ortodoxă pe lângă bunicul actriţei Olga Tudorache, preotul paroh Ioan Tudorache, fondatorul coralei Oituzului în anul 1903, precum şi fecior în casa parohială iar în vacanţele de vară a lucrat pe moşia Elena Negropontes Grigorescu la grădina de zarzavat de la Bîtca şi a fost elevul institutorului Chiriac Dragomir.Ca cercetător localnic a descoperit urme arheologice la Oituz şi, ca student al Facultăţii de Istorie Al. I. Cuza din Iaşi, a fost delegat din partea comunei în anul 1958la săpăturile arheologice efectuate la Bîtca-Oituz de către cercetătorii Dan Teodor, C.Buzdugan şi Ioan Mitrea.

Studiile întrerupte datorită unor acuzaṭii politice ṣi le-a reluat în anul 1966 împreună cu fostul său coleg la liceul din Tg.-Ocna, Gheorghe Burlacu din Prăjeşti, devenit muzeograf principal la Muzeul de Istorie Iulian Antonescu din Bacău. A fost o apreciere reciprocă şi o prietenie care a durat tot restul vieţii. Aşa se explică faptul că Gheorghe Burlacu a invitat pe prietenul său la sărbătoarea Prăjeştilor (1981) unde profesorul Caităr a cunoscut printre alte personalităţi pe cineastul Ernest Maftei al cărui tată luptase la Oituz în 1916-1917. Profesorul oituzean a studiat atât istoria localităţii natale pentru a cărei monografie a copiat documente de la Arhivele Statului în timp ce-şi pregătea lucrarea de licenţă, cât şi cultura locală – istoricul corului, activitatea Ligii Culturale secţiunea Oituz, ale cărei documente le-a salvat în anul 1957 din casa fostului său învăţător.

În 1972 a organizat întâlnirea cu veteranii României Mari pe care i-a întâmpinat la gara din Oneşti alături de directorul căminului cultural Gh. Oprea iar în anul 1973 s-a sărbătorit semicentenarul Ligii Culturale secţiunea Oituz prin documentaţia pe care a pus-o la dispoziţia puterii locale şi judeţene şi a creat texte patriotice pentru serbările desfăşirate de către elevi. În 1977, cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani a muzicologului Eugen Pricope, a amintit Uniunii Compozitorilor activitatea muzicală deosebită a acestuia care a fost sărbătorit.Ca pensionar, a organizat A.N.V.R. filiala Oituz al cărui preşedinte a fost iar în anul 1994 a înfiinţat „Societatea Cultural- Ştiinţifică Valea Oituzului” care avea obiective înfiinţarea unui muzeu şi scrierea unor lucrări de monografie a locală. Idealul său s-a împlinit prin activitatea fiicei Constanţa Ghioldum care a continuat cercetarea la Oituz şi, după decesul tatălui (2000), a publicat lucrarea „Din istoria localităţii Oituz”, cu prefaţă de I. Mitrea, apărută la Editura Plumb din Bacau, în 2001. Muzeul etnografic din Oituz a fost înfiinţat în memoria regretatului profesor de istorie Gh. Gr. Caităr (1916-2000), în anul 2003, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de activitate corală la Oituz. Casa, construită în stil moldovenesc, cu două camere, tindă, chiler si pridvor, aminteşte de ocupaţiile casnice şi de meşteşugurile tradiţionale româneşti. Astfel ea adăposteşte un război funcţional de ţesut, ţesături pentru decorări interioare, ştergare, ladă de zestre, roata olarului, costume populare bărbăteşti si femeieşti, vase din lut, coşerci, mobilier interior etc.

Pe parcursul vieţii, profesorul oituzean a adunat obiecte de etnografie, documente locale şi piese de arheologie pe care familia le-a păstrat.Fiica sa, educatoarea Constanţa Caităr Ghioldum, le-a expus, alături de alte obiecte din familie, în muzeul pe care l-a înfiinţat. A continuat să colecţioneze alte obiecte de la oameni de bine din localitate, foşti elevi şi colegi, urmaşi ai veteranilor de război, de la vizitatori, ori le-a cumpărat.

De asemenea, Constanṭa Caităr Ghilodum s-a remarcat printr-o serie de studii despre Oituz ṣi împrejurimile lui pe care ṣi le-a publicat în lucrările „Oituz-Elemente de istorie din locală şi împrejurimi”, (2000), „Din istoria localităţii Oituz-Adevăr şi legendă”, Editura Plumb, Bacău (2001), „Corul-tradiţie culturală a Oituzului” (2002), Anuarul Muzeului „Gheorghe Caităr” (2004-2007), „Liga Culturală la Oituz” , Editura Magic Print, Oneşti, 2006, „Gheorghe Grigore Caităr”, Editura Magic Print, Oneşti, 2006.

(autor ṣi fotograf: Mariana Bendou)