Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » LILIOARA MACOVEI: Poezie

LILIOARA MACOVEI: Poezie

Frângere

 

 

mi-au coborât flori  albe peste lacrimi

şi-am tresărit insolit

din nou,

iarăşi,

ca ieri, ca alaltăieri

muşcându-mi buzele

iar,

încă de o mie de ori,

ca apoi,

să-mi strâng trupul sub semnul întrebării

în palme ude,

rup vraja şi căutând gânduri bune

mă înlănţuiesc cu noaptea

în speranţă şi sfetnicie,

extenuată de zaiafetul clipelor

caut perna pragului cert,

bătut de soare

întru odihnirea gândurilor nopţii

 

 

 

 

Atunci când

 

când tălpile călcau

pe miriştea galbenă sânziană,

închideam durerea trecătoare în palme moi

şi scâncet neauzit de nimeni,

mă apleca ulciorul până la strigăt de greier

udându-mi cămaşa cu flori roşii

dar surâsul asudaţilor împrăştia nădejde,

râs şi iubire,

azi mi s-a adus tabloul

şi stând în genunchi

mi-am reînnoit lacrimile

 

 LILIOARA MACOVEI