Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » DOMINIC DIAMANT: GHIRLANDĂ LIRICĂ

DOMINIC DIAMANT: GHIRLANDĂ LIRICĂ

N O E T I CĂ

-Acrostih-

 

Se amăgeşte orice-ntruchipare

Pornind pe-un drum pe care i se pare

Respectul pentru sine că-şi găseşte

E-o amăgire, şi e omeneşte

 

E-n firea noastră-n veci iscoditoare

Vreo culme urmărind, să se-nfioare

Eforturi necurmate să depună

Răzbătătoare, poate şi nebună

 

E, totuşi, o enigmă, cum de ştie

Scăpa de orice fel de vitregie

Tunând şi fulgerând când nu-i convine

Uitându-şi cine e, de unde vine ( şi cine-o ţine)

 

La modul cum se luptă şi cum poate

Invariabil descurca în toate

Momentele de risc şi încleştare

Am, totuşi, o umilă întrebare

 

Grandoarea ei sublimă mă obligă

Indiferent cât sunt de mămăligă

Nu, oare, în fantastica-i lumină

Ascunsă e scânteia cea divină ?

 

Ţi-aş da răspunsul, dragă-ntruchipare,

Imaginându-mi cât pot fi de mare

E-un risc fantastic ce mă depăşeşte

Iar dacă mă abţin, e omeneşte.

***

 

JOC DE CUVINTE

DEBUTÂND CU LITERA N

 

Noi nu ne naştem numai

Năstruşnici ne numim

Nuntindu-ne năvalnic

Natura nestemând-o

Noi navigăm noetic

Novele noi nutrind

Nicicând nicicum nevolnici

Noi numai nemurim.

***

 

DOINĂ MAMONEZĂ

 

Imigrant adus de nori

Nu te-apropia că mori

În Mamonia e-n floare

Corupţia-ngrozitoare

Care a nenorocit

Un popor străvechi vestit

Nu mai vezi pe dealuri vite

Satele sunt pustiite

Munţii au rămas chilug

Toţi specialiştii fug

Pe  şosele gropi se cască

Şi ucid, de rămâi mască

În  cumplita foşgăială

Mamoneză şobomanii

Se-nhăitează şi se spală

Reciproc pe mâini cu banii

Preşedinţii de partid

Tot o unanimitate

Când atâtea şcoli se-nchid

Sistematic ruinate

Doar baronii sunt prosperi

Şi-şi înalţă noi palate

Când  de taxe şi poveri

Eşti lovit de cazi pe spate

Plâng copiii-nfometaţi

Că părinţii li-s departe

Urlă moartea prin Carpaţi

Flămânzită, după moarte

În Mamonia de vii

Slabe şanse de scăpare

Laolaltă, morţi şi vii,

Suferă de-nmormântare.

***

 

PESCĂREASCĂ

 

Are balta peşte cât pofteşti

Totul e să ştii ce-ţi cade-n plasă

Ca să n-ai cumva probleme-acasă

Cu mai ştii ce-ncurcături lumeşti

 

Sunt atâţi pescari ce merg pe baltă

Numai ca atunci când i-ntâlneşti

Să te dea pe spate cu poveşti

Pentru care sufletu-ţi tresaltă

 

Şi ce mândri se mai cocoşesc

Cu-ale lor poveşti aiuritoare

De-ai putea să crezi că sunt în stare

A salva tot neamul omenesc

 

Tu-i priveşti şi-asculţi cum se întrec

Pregătiţi să mi te dea pe spate

Neimaginându-şi cum tu, poate,

Îi şi vezi de-o vreme la edec

 

Are balta peşte cât poftim

Numai că pescari sadea, de clasă

Se găsesc mai rar şi nu se lasă

Prinşi în jocul nostru (anturajul) anonim.

***

 

INCREDIBILA IUBIRE

 

Un tip priapic şi o nimfomană

În cuplul ideal s-au combinat

Acţionând cu dor şi neprihană

În stilul lor de neimaginat

 

Nu mai conta că el era un rege

Şi ea o curtezană de palat

Amorul lor putând ca să deslege

Cel mai adânc mister nedezlegat

 

Şi n-avea importanţă că o lume

Îi detesta pentru cuplajul lor

Cât fericiţi erau să îşi asume

Păcatul cu siaj nepieritor

 

Robustul crai şi-aleasa lui sprinţară

Treceau peste convenţii triumfând

Transfigurând isprava de ocară

În monument mai viu decât oricând

 

Cohorte de amanţi se perindară

Cu vremea iar uitarea le-a-nghiţit

Iubirea devenită legendară

Va străluci bizar la nesfârşit.

***

DOMINIC DIAMANT