Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Exegeze » VIRGINIA BOGDAN: Poveşti (Povestea lui An-Împărat de Mariana Vicky Vârtosu)

VIRGINIA BOGDAN: Poveşti (Povestea lui An-Împărat de Mariana Vicky Vârtosu)

«  La seule manière que la littérature connaisse comme  représentation est le conte(le récit) équivalent verbal des événements non- verbaux »[ Figuri, G. Genette, Bucuresti, Univers, 1978, p. 153 (n.t.)(n.s.)]

“ Singurul mod pe care-l cunoaşte literatura ca reprezentare este basmul ( povestirea ) echivalentul verbal al evenimentelor non-verbale” »[ Figuri, G. Genette, Bucuresti, Univers, 1978, p. 153 (n.t.)(n.s.)]

Pînă nu demult, dar şi acum, în răstimpul pe care mi-l oferă preocupările mele pentru „lucrurile serioase”, simţeam, simt nevoia de a citi, re-citi, poveşti.

Creangă, Ispirescu….. m-au fascinat pentru că exista/ există în textele lor un sîmbure de adevăr care părea că „scapă” înţelesului. Ca în mai toate poveştile, de altfel.

Cred că tocmai acest înţeles profund mă făcea să revin asupra textului.

Nici savoarea povestirii, nici aerul de naivitate abordat de scriitor nu puteau să-l ascundă. Dimpotrivă. Tocmai acestea, această „recuzită pentru cei mici” semnalau că altceva se află dincolo de aparenţe: miezul. Morala.

Despre basm şi funcţia sa etică s-au scris cărţi. Nu ne vom opri să analizăm aici.

Tehnica prezentării subiectului ales sub o formă „accesibilă” publicului cititor este de fapt o maieutică. Cititorul, de regulă de vîrste care arată doar începutul „aventurii” cunoaşterii, este adus, pas cu pas, către descoperirea sensului celor povestite, expuse.

De multe ori m-am întrebat de ce povestitorii simt nevoie să mimeze neştiinţa, necunoaşterea. Cred că este cea mai dificilă lucrare. Este o poietică pe care autorul o oferă pentru a-şi „proteja” poietic, poetica. Poemul.

Este ca şi cum ai face o lucrare de alfabetizare a sufletului şi a minţii. Dificilă. Şi cu atît mai lăudabilă.

Iată de ce preţuiesc povestirea. Basmul.

Care, neapărat, trebuie să înceapă cu prezentarea unui peisaj mirific, paradisiac. Nu, nu este pentru efectul „pe înţelesul copiilor”. Copiii sunt parte din starea paradisiacă. („ Lăsaţi copiii să vină la mine”). Este, de fapt, trimiterea într-un alt plan, acela al Realităţii originare. Căci, aşa cum am remarcat şi în studiul comparativ „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte”/ „Căutarea Sfîntului Graal”( Vérité du/et discours), după spusele lui Vladimir Propp, creaţiile populare nu sunt populare ci doar preluate şi perpetuate de către popor. Ele sunt de origine divină.

« Les parallèles entre contes et religion, et leurs enracinements ultérieurs dans la culture et la vie économique sont des domaines encore pas étudiés »( Morphologie du conte, Vladimir Propp, Gallimard, 1970, Paris, p.178 (n.t.)

“ Paralelele între basm şi religie, şi înrădăcinările lor ulterioare în cultura şi viaţa economică sunt domenii încă nestudiate”  Morphologie du conte, Vladimir Propp, Gallimard, 1970, Paris, p.178 (n.t.)

«  Tel que l’on a très bien dit, l’intérêt profond suscité par toutes les traditions soi-disant populaires, réside en cela qu’elles ne sont pas d’origine populaire »( La cuisine des Anges, une esthétique de la pensée, Luc Benoît, in Simboluri ale stiintei sacre, René Guénon, Humanitas, 1997, Bucuresti, p.32 (n.t., n.s.)

 “ Cum bine s-a spus, interesul profund suscitat de toate tradiţiile aşa-zis populare, rezidă în aceea că ele nu sunt de origine populară”  »( La cuisine des Anges, une esthétique de la pensée, Luc Benoît, in Simboluri ale stiintei sacre, René Guénon, Humanitas, 1997, Bucuresti, p.32 (n.t., n.s.)

   Car,

«  il ne s’agit pas, non seulement, d’une origine populaire, mais il ne s’agit non plus d’une origine au moins humaine. La seule chose qui puisse être populaire est uniquement le fait de la « survie » alors que ces éléments appartiennent à des formes traditionnelles disparues; (…)”, (******idem, p. 32( n.t., n.s.)

“ nu este vorba, nu numai, de o origine populară, ci nu este vorba de o origine nici măcar umană. Singurul lucru care poate fi popular este doar faptul “supravieţuirii” pe cîtă vreme aceste elemente aparţin formelor tradiţionale dispărute(…)”(******idem, p. 32( n.t., n.s.)

De aceea şi de acolo acest început de basm, specific mai tuturor basmelor.

Cu timpul s-a ajuns la categoria “basmului cult”, modern, care este ancorat mai degrabă în cotidian decît în realitatea genezică, şi acesta care alcătuieşte cartea Povestea lui An-Împărat, Mariana V. Vârtosu, Armonii culturale, Adjud, 2015, ilustrează foarte bine tendinţa.

VBOGDANŞi ca la o lansare ( lance = sabie, lance) adevărată, vă lansăm invitaţia la lectură. Prin ea veţi descoperi că Frumuseţea este nepieritoare dar şi că trebuie să avem mare grijă de ea. De remarcat frumuseţea desenelor, semnate Nicolle Florian, şi dubla lor utilitate; pot fi, cu succes, utilizate pentru colorat.

Virginia Bogdan

N.B. Mariana V. Vârtosu se menţine în cadrul stilului oral al povestirii căruia îi este caracteristică o pauză ( marcată prin virgulă în scris) după conjuncţia “ şi”. Este motivul pentru care s-a păstrat grafia autoarei.