Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TRADIȚII » Marina GLODICI: Despre taina întrupării lui Dumnezeu

Marina GLODICI: Despre taina întrupării lui Dumnezeu

 Anul acesta, sărbătorile de iarnă, a surprins omenirea mai plină de grabă şi confuzie, ca niciodată, cuprinsă  într-un iureş de dorinţi deşarte şi o amăgire care poartă amprenta unei superficilităţi aflată în ascensiune. Centrele comerciale au fost arhipline de clienţi care intrau şi ieşeau valuri, valuri, aproape că, se ciocneau unii de alţii, atât erau de contaminaţi de febra unor pregătiri în vederea sărbătoririi. Dar a ce? A venirii Moşului? A întâlnirii cu familia? Pe feţele unora se putea citi o mirare. Se întrebau ce se întâmplă cu oamenii de iau cu asalt magazinele, umplându-şi coşurile de o grămadă de lucruri, dovedindu-se a fi mai avizi să cumpere, să pregătească, să împodobească brazii şi să îşi îndestuleze masa cu toate bunătăţile pe care le consideră a fi necesare.  De altă dată, se auzeau colinde peste tot, iar în aer plana o atmosferă plină de magie, de bucurie, de speranţă şi nerăbdare. „E ceva ce pluteşte în aer, dar care nu mai are aceeaşi intensitate sau influenţă să aducă bucuria în sufletele oamenilor deoarece sunt pe an ce trece mai orientaţi  spre pământ decât spre cer. Nevoia de iubire, protecţie şi de a fi surprinşi plăcut s-a materializat într-o frumoasă povestire cu Moşul care aduce în fiecare an câte ceva frumos fiecăruia. Nu ar fi un lucru chiar rău! Ne face să ne gândim la părinţii, bunicii noştri care au fost întotdeauna un exemplu de dragoste, generozitate şi bunătate. Însă, ignorăm faptul că, Dumnezeu este Cel care dăruieşte din plin toate bogăţiile harului său atât prin lucrurile materiale cât şi spirituale. Sărbătorim Naşterea Fiului Lui Dumnezeu! Nu ar trebui să uităm acest lucru!”, a spus unul dintre cetăţeni.

  Ce  înseamnă Crăciunul pentru noi? Unii mi-au spus că înseamnă bucurie, generozitate în familie, întâlnirea la masă cu toţi membrii familiei, pom împodobit. Atât? Au fost şi persoane care au susţinut că, Naşterea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creştine, deoarece s-a născut Fiul Lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. Dumnezeu s-a întrupat pe pământ! Sărbătorea ar trebui mai mult simţită în inimile oamenilor decât discutată.

   Taina întrupării lui Dumnezeu este un subiect mult dezbătut atât printre cetăţenii de rând cât şi printre specialişti. Dumnezeu Tatăl, a promis primilor oameni de pe pământ, Adam şi Eva că va trimite un Mântuitor care va ispăşi păcatele omenirii. La vremea hotărâtă de Creator, într-un context social degradat de ură, lipsit de altruism şi de dragoste, s-a născut pe pământ Domnul Hristos, însăşi Dragostea veşnică, aducând astfel cu Sine Lumina pentru a alunga întunericul neiubirii şi obscuritatea egoismului uman  şi a salva rasa umană de la moartea veşnică.  „Şi El a locuit printre noi plin de har şi adevăr”. DA! Domnul Isus Hristos, Dumnezeu Fiul s-a născut într-o iesle săracă, şi totuşi, fiind Prinţul Prinţilor, Rege al Regilor, Domnul Domnilor. Dumnezeu a coborât în lumea noastră, luând chip de om, ca Fiul al Omului şi totuşi Fiul Lui Dumnezeu.

Blând şi smerit cu inima şi totuşi  Dumnezeu Tare. Limitat într-o viaţă umană de 33 de ani şi totuşi Părinte al veşniciilor. A tămăduit bolnavi, a iertat păcatele, ca Dumnezeu, Domn şi Mare Preot.  A înviat din morţi şi este Minunat. Nu există un Sfetnic mai Bun decât El. S-a înălţat la ceruri la Dumnezeu Tatăl şi va reveni în curând ca Judecător al lumii. A fost cu adevărat Domnul Isus doar Om sau a fost şi Dumnezeu? DA! A fost şi Dumnezeu care a cuprins plinătatea Duhului Sfânt,  şi Glasul care a supus natura creată la Cuvântul Său. A fost totuşi ca fiinţă umană considerat ca „Mielul fără cusur”, ce s-a dat ca jertfă pentru a ispăşi păcatele întregii omenirii odată şi pentru totdeauna, legând astfel rasa umană cu Tatăl. El, Domnul Isus a câştigat cel mai mare război împotriva morţii şi a răului care domneşte în lume şi totuşi este Domnul Păcii, oferind pacea adevărată şi odihna sfântă în sufletele celor care cred în El. A murit pe o cruce răstignit pentru păcatele lumii, a înviat şi totuşi El Este Domnul Oştirilor divine. Este Dumnezeu Atotputernic pentru că are toată puterea în cer şi pe pământ.  Ce zi măreaţă a Naşterii Domnului! Ce zi măreaţă a Învierii! Ce zi măreaţă poate fi în viaţa celui ce crede în jertfa Lui! Acest lucru nu poate fi decât un motiv de bucurie veşnică prin comuniunea cu El prin Duhul Sfânt.  „Această taină a Întrupării a fost realizată fără niciun compromis din partea divinităţii. Dumnezeu nu s-a degradat prin această condescendenţă. El nu s-a făcut în niciun fel mai puţin de Dumnezeu. A rămas Dumnezeu şi toate celelate au rămas ne-Dumnezeu; prăpastia a rămas chiar şi după ce Isus Hristos a devenit om şi a locuit printre noi. Asffel, în loc ca Dumnezeu să se degradeze când a devenit om, prin actul Întrupării El a înălţat omenirea la Sine Însuşi” (A.W. Tozer). DA!

   Crăciunul este un nume mai mult tradiţional. Sărbătoarea este Naşterea Domnului sau Întruparea Dumnezeului celui Viu, Yehova Dumnezeu. E un motiv de mare bucurie şi înălţare sufletească prin recunoştinţă şi închinare Domnului Isus Hristos care este acum pe tronul ceresc unde domneşte alături de Dumnezeu Tatăl. De obicei, oamenii aşteaptă sărbătoarea şi datorită zilelor libere legale, în care speră să se odihnească. Domnul Isus, acordă odihna sufleteacă tuturor celor care sunt „trudiţi şi împovăraţi”, respectiv, obosiţi lăuntric sau istoviţi emoţional, care tânjesc după dragostea adevărată. El, Domnul Isus Hristos este interesat să îi salveze de sub osânda veşnică a morţii şi a deşertăciunii care apasă asupra vieţii pământene. Rasa umană nu se poate regenera dacă nu acceptă jertfa Domnului Isus şi dacă nu se naşte din Apă şi Duh. Doar în condiţiile unei noi identităţi spirituale fiecare om poate ierta, iubi şi sluji aproapele necondiţionat, alăturându-se pentru totdeauna Binelui general. Privim fiecare dintr-un punct de vedere particular realitatea, dar niciodată nu a fost mai crâncenă lupta dintre Bine şi rău pe pământ decât în zilele noastre. Serbăm Naşterea Domnului ori Anul nou, în contextul unor frământări extrem de mari în lume. Poate că ar fi timpul să ne hotărâm să ne rugăm mai mult, să ne unim sub crucea Domnului Isus pentru ca El să intervină cu Oştirea Sa de îngeri. El a condus istoria întotdeauna şi de data acesta ochii Lui sfinţi văd tot ce se petrece sub soare, de la un capăt la altul al pământului. În faţa lui Dumnezeu, Creatorul cerurilor şi al pământului totul este descoperit şi El vede toate nedreptăţile ce se petrec şi toate suferinţele celor credincioşi ai Săi. El iubeşte viaţa fiecărui om şi cu siguranţă are să-şi deschidă braţele Sale să toarne putere şi biruinţă prin harul Său celor ce se întorc la El cu pocăinţă şi credinţă.

  Aşadar, cine doreşte să dezlege această taină a Întrupării în mod personal, o poate face, dacă cere de la Dumnezeu lumină şi dacă citeşte cu atenţie Sfintele Scripturi ori Biblia. Dumnezeu doreşte evoluţia noastră ştiinţifică, să creştem în cunoştinţa despre El, având întodeauna dreptul de a alege între bine şi rău, între moarte şi viaţă. Dumnezeu Yehova, doreşte civilizaţie şi respect interuman, iubeşte persoana şi doreşte salvarea ei de sub puterea sinelui decăzut şi egoismului diabolic. A iubit atât de mult lumea încât a dat pe singurul Său Fiu să moară pentru păcatele lumii, ca niciunul care crede în jertfa Lui să nu moară, ci să aibă viaţă veşnică, creând astfel o nouă rasă umană regenerată spiritual. De multe ori oamenii acceptă sau nu ideea unora sau a altora, dar cel mai corect e atunci când fiecare descoperă singur adevărul, studiind tot şi luând ceea ce este bun. E timpul să ne căutăm originea divină! E timpul să ne trezim din somnul acesta de amăgire a lucrurilor care nu dăinuiesc şi să ne îndreptăm privirea spre tezaurul valorilor pe care Dumnezeu doreşte să ni-l împartă prin viaţa veşnică alături de El şi Fiul Său prin prezenţa binecuvântată a Duhului sfânt care se află încă pe pământ. Fie ca taina Întrupării divine să fie simţită de toţi oamenii pentru ca Dumnezeu să ne poată considera cu adevărat copiii Săi şi răscumpăraţi de sub modul deşert de vieţuire în care limităm vieţile noastre, punând stavilă Duhului Sfânt să ne poate mângâia prin puterea naşterii divine.

Marina Glodici

Cluj Napoca 29 decembrie 2015