Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » VALERIU CERCEL: Cum să nu-ţi ieşi azi din minţi, cu asemenea părinţi?!

VALERIU CERCEL: Cum să nu-ţi ieşi azi din minţi, cu asemenea părinţi?!

Să mă ierte Dumnezeu, dar o spun pe şleau şi basta,

N-am crezut de când sunt eu c-oi trăi s-o văd şi p-asta:

Orişicum ar fi s-o dau, fie lumea cum o fi,

Dar părinţii nu mai au azi respect pentru copii;

 

Mă tot ia mama la zor, om la patruşopt de ani,

Pe-un ton ameninţător, că mă va tăia la bani,

Şi cum împrumut mereu bani din pensioara ei,

Să mă-ntrebe, cu tupeu, “ce fac eu cu banii mei”?!

 

Plus că mi-a mai şi strigat, sictirită pe-undeva,

Să imi iau servici odat’ căci s-a săturat şi ea

Finanţându-mă mereu, şi, ieşită din răbdări:

“Să muncesc să fac şi eu bani măcar pentru ţigări”!

 

Doar că eu, om serios, şi integru, cu blazon,

Nu cobor atât de jos să mă vând pe-un milion,

Patru-cinci, ca manager…însă nu m-au angajat

Nici măcar pe-un şantier, fi’nd…supracalificat,

 

Iar babacu’, mai bengos, parcă nici n-ar fi al meu,

Cum le vede el pe dos, mă împinge doar la greu:

Auzi tu, să mă însor, să am casă şi copii,

Să mă zbat, să mă omor, până-n gât în datorii!

 

Hai că…aş fi încântat, s-aibe-o vilă, un Merţan,

Bani, la fel, de numărat şi vacanţe cinci pe an,

Însă, el când m-a luat la vrăjeli, despre copii,

Să termine, l-am rugat, cu asemenea prostii!

 

Nu am chef, cum am mai spus, om integru, cu blazon

Să ajung eu indispus, doar să fiu cu tata-n ton…

De-nsurat m-aş însura, însă nu-s diliu, tembel,

Să-mi bat joc de viaţa mea şi să cresc un puradel,

 

Să-l îmbrac, s-am grija lui, să mă zbat ca să-l hrănesc,

Şi să-l văd umblând haihui, iar eu fraier să muncesc,

Să aud că a chiulit de la şcoală,-a copiat,

Şi apoi, când s-a mărit, să-şi aducă fufe-n pat,

 

Să mă lupt cu viaţa grea, iară el să aibe haz

La şuete, la cafea, cu alţi frecători de praz,

Iar la pensie de-ajung, moară Veta de glumesc,

Să nu pot, cât e de lung, nici măcar să îl caftesc!…

 

De-aia zic, om serios, om integru, cu blazon,

Ce fac ei, mă-ntorc pe dos, parc-aş fi de biberon,

Om la patruşopt de ani, să-mi bat joc de viaţa mea,

Să mă-nsor, să fac şi bani…tot ce puii lor ar vrea!

 

Şi, cum sunt pe lume mulţi ce trăiesc acest calvar,

Precum io, stilaţi şi culţi, cu talente şi cu har,

O spun iar, şi-o spun pe şleau, şi consider că-s corect:

Azi părinţii nu mai au faţă de copii respect!

 

Valeriu Cercel