Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Proza » ATITUDINI » OCTAVIAN D. CURPAȘ – REVOLTĂTOR: Ce “pedepse” primesc norvegienii care violează minore!

OCTAVIAN D. CURPAȘ – REVOLTĂTOR: Ce “pedepse” primesc norvegienii care violează minore!

Ipocrizie norvegiană!

In Norvegia dacă părintele îi dă o palmă peste fund copilului riscă să i-l ia statul.

Dacă, însă, copila minoră este violată de un infractor sau de un grup de infractori, respectivii primesc pedepse extrem de blânde. Aceasta denotă foarte clar cât de mult le pasă norvegienilor de copii și faptul că în jurul lui Barnevernet nu gravitează grija pentru copii ci este o afacere financiară profitabilă. Confiscarea unui copil dă de lucru unei armate de oameni pentru o perioadă de câțiva ani. 

Am intrat în dialog pe forum cu mai multi norvegieni și am constatat cu stupoare că norvegienii consideră că, “copiii nu sunt proprietatea părinților“, deci copiii tăi nu sunt ai tăi!

I-am întrebat atunci ai cui sunt? Mi-au răspuns că “children are people, they are not someone’s property“.  Le-am spus că totuși copiii nu sunt maturi și cineva trebuie să decidă în dreptul lor. Mi-au spus că statul decide, dar nu admit că aceștia sunt proprietatea statului. Nu cred că le place cum sună ideea aceasta.

Iată ce pedepse ridicole au primit acești violatori. Unul care a violat bestial o fetiță a primit vreo 2 săptămâni de închisoare iar un grup de bărbați care au violat o minoră, în Norvegia, au primit ca pedeapsă “munca comunitară” :

http://www.barenakedislam.com/2013/10/14/no-wonder-muslim-paedophiles-love-norway-so-much/

Iată cele doua cazuri în norvegiană pe care le puteți traduce cu google translate:

https://www.frieord.no/innenriks/bile-mohamed-elmi-18-og-abdirizak-nur-ali-21-domt-for-grove-overgrep-mot-norsk-14-aring/.

https://www.frieord.no/utenriks/somalier-voldtok-12-arige-ida-fikk-22-dagers-samfunnstjeneste/

Deci grija norvegienilor se limitează la părinți, nu cumva părinții să-i disciplineze fizic.

Când încerci să duci discuția mai departe mintea li se blochează.

În rest, dacă copiii sunt violați bestial sau abuzați sexual nimeni nu ripostează.

Mentalitate scandinavică aburdă.

O jurnalistă norvegiancă îmi spunea că de multe ori cea mai bună opțiune pentru copil este ca acesta să fie luat din familie și plasat la foster parents.

Am întrebat-o de unde poate ști cineva care e cea mai bună opțiune pentru copil din moment ce există atâtea cazuri în Norvegia în care copiii au fost luați din sânul familiei pentru o palma la funduleț și au ajuns să fie agresați sexual de către foster parents?

Le-am dat să citească acest studiu făcut tot de norvegieni în care se spune ce se întâmplă de obicei cu acești copii plasați in foster homes.

http://armoniamagazineusa.com/2015/12/23/mental-disorders-in-foster-children-a-study-of-prevalence-comorbidity-and-risk-factors/

În orice caz, norvegienii sunt capabili să ducă discuția până la un punct pe acest subiect, după aceea li se blochează creierul. Refuză să gândească.  Aceasta și pentru că ei nu mai fac copiii. Nu știu ce înseamnă legătura emoțională dintre un copil și un părinte.

Ei știu un singur lucru: părintele nu are voie să atingă copilul nici cu un deget.

Dacă o face, norvegianul se revoltă și e în stare să decreteze cele mai aspre pedepse.

În mod paradoxal, însă, același norvegian, consideră că un individ care-ți violează fiica de 10 de ani merită să primească pedeapsa “180 de zile de muncă în folosul comunitatii…“.

Oare câte zile de muncă în folosul comunității n-ar face părinții cărora le-au confiscat statul norvegian copiii? Nu li se dă însă această șansă!

Mai multe detalii despre aceasta instituție numită Barnevernet, aici:

http://delightintruth.com/

În unele cazuri violatorii sunt minori, iar norvegienii spun că sistemul lor se axează mai mult pe reabilitare decât pe, pedeapsă, mai ales când infractorul e minor. In acest sens, un adolescent de 17 ani poate viola liniștit fetițe de 10-11 ani pentru că el  știe că nu riscă mai nimic în această țară…

(Din corespondența cu jurnalistul și scriitorul Octavian D. Curpaș)

Sursa: revista Armonia