Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » FLORIN T. ROMAN: Scrisoare către Eminescu

FLORIN T. ROMAN: Scrisoare către Eminescu

Dragă poetule al neamului meu românesc,
te rog cu toate versurile mele
să mă ierţi că îndrăznesc
acum, în acest miez de ianuarie,
să-ţi scriu, smerit, această scrisoare.
Nu vreau decât să-ţi spun
că de când ai plecat
pe tărâmul în care ai sperat,
pe-aici, pe la noi,
lucrurile nu s-au prea schimbat.
Noi, fraţii tăi, suntem bine, sănătoşi,
câteodată doar ne mai dor rănile tale mai vechi,
uneori suntem mai trişti,
alteori mai voioşi…
Ce să-i faci? Asta se-ntâmplă din vremuri străvechi.
Nu te-ntreb dacă tu eşti bine,
ştiu că acum eşti fericit.
Ştiu că acum trăieşti într-o poezie veşnică, sus.
Îţi mai destăinui doar, că ştiu că-ţi pasă,
ce-au mai făcut românii de când te-ai dus:
unii te-au criticat, alţii te-au lăudat,
unii te-au lovit, alţii te-au mângâiat,
unii te-au rănit, alţii te-au vindecat,
unii te-au ucis, alţii te-au înviat.
Dragă poetule al neamului meu românesc,
iartă-mă că eu, umil confrate,
nu am făcut altceva
decât să te citesc.
Şi poate, uneori, cu sufletu-mi întreg,
am reuşit să te şi înţeleg.

 

FLORIN T. ROMAN