Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Georgeta BLENDEA-ZAMFIR: DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME)

Georgeta BLENDEA-ZAMFIR: DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME)

SEARA

 

Muzica mă-nvălui uşor

Pe aripi albastre colindă un dor

Din gene de stele vine iubirea

Doar ea e în braţe cu nemurirea

Alintă notele auzul fin

Spre astrul nopţii mă înclin

Un aer din vis mă-mpresoară

Cu tine în gând în fapt de seară.

 

 

SERI ÎNMIRESMATE

 

Gândul unduitor în liane, praguri

Trecute prin inimi, timide şiraguri

În viaţa aceasta mai stau în delir

Din cupe de ambră parfumul inspir

Mai trece prin arbori duhul cel bun

Şi perle-n adâncuri mereu o s-adun

Cuvinte acumulate, preţioase mărgăritare

Strălucesc nestemate, alintate de mare

Prin cerul albastru se plimbă privirea

Mereu în rărunchi sălăşluieşte fericirea

 

 

AMINTIRE DESPRE ARSENIE BOCA

 

I.

Ca o iederă încolăcită pe arbore

Bunica mea cu ochii negri dorea să spere

Mereu îngenunchiată pios la icoane

Bătea mănăstirile din vreme în vreme

 

La Sâmbăta de Sus în zi mare

M-a dus şi pe mine, ce minunată încercare

Uimită priveam grădina verde

În care inima în credinţă se pierde

Erau măicuţe în alb ca zânele

Picurând cu frumuseţe colinele

În faşă deodată mi-a apărut El

Bărbat cu ochi albaştri de juvaier.

 

Era în mantie albă ca un Împărat îmbrăcat

Păream în poveşti; inima mi-a stat

Îmbălsămată de ale lui cuvinte:

„Copilul acesta este deosebit: ţineţi minte!”

 

II.

Minunea în viaţa mea a apărut

Arsenie Boca din şirul anilor nu a dispărut

O traducătoare pioasă care-l urmează

În engleză mi-a tradus o carte frumoasă

Doar că i-am spus că l-am cunoscut

Pe idolul credinţei ei iubit

 

La Premiul Nobel am fost nominalizată

Întreaga mea fiinţă e numai artă

Mă minunez de prorocitoarele lui cuvinte

Şi încrezătoare, credincioasă merg înainte.

 

 

CÂNTEC MAGIC DE ZIUA ROMÂNIEI

 

Soarele pe vârf de tricolor străluceşte

Câmpii verzi, munţi maiestuoşi înveseleşte

Mare-nvolburată şi Dunărea bătrână

În Europa dragă se ţin de mână

 

Sfântul Andrei ne-a adus ortodoxia

Pios, credioncios îl slăveşte România

Pe Zalmoxis îl căuta în Transilvania

Dar Zeul, înainte cu 2000 de ani era slava.

 

Dorul, sentiment unic, acerb, înalt

S-a născut în Carpaţi de la ciobanul în voalt

Cântecele duioase el le-a petrecut

Pornind în lume misterios

De la început

 

Doina absolut românească şi ea

E inima românului pe care o ardea

Curge lină în vers armonios

Poporul român e plin intens de prinos.

 

Iile, aripi de fluturi neimaivăzute

În lumea întreagă de pictori cunoscute

Poartă scrierea de la Tărtăria

Cu horoscopul nemurindu-ne glia

 

Zalmoxis se sărbătoreşte de moşi

Suntem vechiul popor din strămoşi

În era lui Hristos ne-nchinăm pios

Spiritele ne ajută să visăm glorios

 

 

DIAMANTUL ŞLEFUIT – LIMBA ROMÂNĂ

 

Tezaur în inima generoasă de ţară

Piatră de hotar a limbilor dară

Vine pe fir prin iarbă argintiu

Din pământul giuvaier nicicând pustiu

 

Înfloreşte amplu cu flori diafane

Ca să şopteşti la ureche cuvinte tandre

Adună minuni în lume neştiute

Armonioasă cântă-n inimi neîntrecute

 

Muzicală în doină, în bocet de piatră

Cu ancestralitatea preţioasă e asumată,

Colorată ca planta firavă de nu-mă-uita

Limbă română mereu te vom savura

 

Puternică – Bucegi la Caraiman

Se-nalţă mai mult nu mai are liman

Iubire de foc e în inima neamului

Pentru îngemănarea cu glorie a românului

 

Viers din basme brodat cu aur

Vine din vechime un tezaur

Gângurind omul o simte cu mama

Cu limba română ne luăm seama

 

Cresc în livezi verzi de cuvinte

Vocale, consoane – luaţi aminte

Când spuneţi în gânduri dragostea

În limba română fraţi sunteţi cu nemurirea

 

 

CÂNTUL

(EMINESCIANĂ)

 

Alină, plânge

Duios

Melodios

Ca raiul,

Ca marea,

Ca vântul

Bătând pământul

 

Vreme trece,

Vreme vine

Şi geniul se-nalţă

Mai mult

Mult

Eminescian

 

 

FLOARE ALBASTRĂ

(EMINESCIANĂ)

 

Floare albastră

Eminesciană

 

S-a prins un fir de aur

Din pădure

Ca să răsune

În veacuri

Mereu

Melodia divină,

Jocul iubirii

Focul simţirii

 

Ambientată în picuri de soare

Doare

Iubirea eternă

Mereu prezentă

 

 

BETHOVEEN

 

Înalţă imnul fericirii

Din hăul adânc al durerii

Răsună strunele de aur

Pentru întregul lumii tezaur

 

Mai vine şi timpul în voalt

Cu sceptrul magnific înalt

Să-ncununeze a vieţii minune

Să nu cădem aspru în deşertăciune

 

 

MISTER

 

Se coboară din înalturi un mister

Să mă desluşeşti, mereu îţi cer

Atinge inima în bătaia de seară

Ca să mă-nvălui

Cu drag iară

 

În vâlvătaia trăirii de vrajă

Dezdioc a fructului coajă

Sâmburele nu-mi spune nimic

Norii mai trec iar un pic

 

 

RITMURI

 

Ritmuri aprige de dor şi vrajă

Cântă în sângele roşu o emfază

De nemărginire spre seară

Cu tine taina mă-mpresoară

 

Visez tandru pe un câmp

Ascult din subconştient un descânt

Seara din gene clipeşte uşor

Cu gândul iubirii mă-nfior.

————————————

Georgeta BLENDEA-ZAMFIR

21 februarie 2016

Braşov