Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TRADIȚII » 1 MARTIE » Mărțișor de MARIANA CÂRDEI

Mărțișor de MARIANA CÂRDEI

(După datina străbună astăzi este mărțișor,

zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor)

 

Astăzi este mărţişor

–  zi de primăvară,

calendarul aşa zice,

dar e frig afară.

 

Două fire de arnici,

alb şi roşu răsucesc,

le atârn la capăt ciucuri

şi cu dragoste-i privesc.

 

Am pus bucurie-n ei,

gândurile mele bune,

pntru fiica mea frumoasă

fericire să adune.

 

Este vremea florilor,

chiar acum de mărţişor,

dintr-o lună străvezie,

floare galbenă îmbie

(gingaşă, frumoasă floare,

într-o zi de sărbătoare

să-i dea Suzanei bineţe,

 zâmbetul să o răsfeţe).

 

Este din nou primăvară,

am primit şi ghiocei

parfumaţi uşor şi gingaşi

cum este și gestul ei.

 

Roşii frumoase lalele,

 şapte inimi mititele,

fiindcă săptămâna are

şi ea – şapte zilişoare.

 

Suzy şi Joseph, desigur,

mi-au adus un mărţisor

– o inimioară din aur –

 parte din iubirea lor.

 

Mi-a adus şi Nicolae,

 ca în fiecare an,

un buchet frumos albastru,

irişi ca de porţelan.

 

Suzanei – o orhidee roz,

cum nici nu te gândeşti,

de o priveşti pare desprinsă

dintr-o lume de poveşti.

 

Alexandru şi-al meu frate

ne-au oferit trandafiri,

toate astea demonstrează

 nesfârşitele iubiri.

 

MARIANA CÂRDEI

 

 


Despre Mariana CÂRDEI

CURRICULUM VITAE Numele şi prenumele: CÂRDEI V. MARIANA Data şi locul naşterii; 04.08.1947, Joseni, judeţul Harghita Studii: - Liceul teoretic nr. 2 – Fălticeni, promoția 1965 - Şcoala postliceală de stenodactilografie şi secretariat - Secţia Limbi străine (rusă-germană) 1966-1968 Profesia: secretar-stenodactilograf-contabil (pensionară) Locuri de muncă: Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei Chimice Ministerul Comerţului Exterior şi CooperăriiEconomice Internaţionale, Ministerul Afacerilor Externe - Ambasade Copii: o fiică - Florence-Susanne Contact: mianacardei2006@gmail.com M-am născut în Ardeal, unde mi-am petrecut primii ani din viaţă, apoi împreună cu părinţii mei, Stefania și Vasile, ne-am mutat în Dobrogea, unde am absolvit Şcoala generală. Mi-am petrecut vacanţele la bunicii mei – ţărani din satul Coslugea – judeţul Constanţa, unde m-am format ca suflet iubitor de natură şi am descoperit frumuseţea locurilor, lucrurilor şi faptelor. Am învăţat ce înseamnă cinstea, dreptatea şi spiritul de întrajutorare. Liceul l-am absolvit la Fălticeni – judeţul Suceava, loc marcat de istorie şi frumuseţe, în care i-au purtat paşii şi viaţa pe Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu, apoi am urmat Şcoala postliceală de secretariat şi stenodactilografie - secţia limbi străine din Bucureşti. Activitatea mea profesională, deosebit de interesantă, desfăşurată în diverse domenii de activitate, mi-a dat posibilitatea să mă formez multilateral şi să înţeleg mai bine esenţa lucrurilor. Datorită profesiei mele am fost în permanenţă la curent cu tot ce se întâmpla în domeniu şi am avut prilejul să însoţesc delegaţii guvernamentale şi comerciale în exterior. Așa am fost în măsură să compar şi să înţeleg situaţii şi stări de fapt. Apoi, lucrând în exterior, am conştientizat ce înseamnă dragostea de neam şi ţară. Când eşti plecat printre străini simţi pregnant “dorul de ţară”, urmăreşti cu interes sporit emisiunile posturilor de radio şi televiziune. Oriunde te-ai afla simţi în suflet mândria că aparţii plenar poporului român. La sărbătorirea Zilei naţionale a României, noi - reprezentanţii poporului român, acolo pe pământ străin, ne străduiam să promovăm cultura, arta şi sufletul românesc, în toată bogăţia şi splendoarea lor. Sunt mândră că sunt româncă, descendentă din familie de ţărani şi că am beneficiat în copilărie de toate avantajele pe care ţi le oferă viaţa la ţară. Alături de bunicii mei am învăţat, de mic copil, ce înseamnă munca, bunul gust şi o alimentaţie sănătoasă. Practic, am trăit la ţară în perioda copilăriei şi am rămas cu acel simţământ de bucurie pentru lucrul bine făcut, pentru frumuseţea obiceiurilor, a zilelor de sărbătoare petrecute în familie, când îi aveam pe toţi la masă. În zilele însemnate cu roşu în calendar, împreună cu bunica Maria, mergeam dimineaţa la cimitir să ne tămâiem morţii, apoi la biserică. Vremea noastră a trecut, acum este rândul altei generaţii să se bucure de timpurile în care trăim. Doresc să le transmit urmaşilor mei dragostea faţă de ţară, de glia străbună, cu toate frumuseţile şi bogăţiile ei naturale şi spirituale. Suntem un popor minunat, cu tradiţii, obiceiuri şi o cultură autentică pe care trebuie să le ducem mai departe, aşa cum s-a pomenit din moşi-strămoşi. Uneori, o muză mă îndeamnă să pun pe hârtie amintiri, simţăminte şi să descriu frumuseţea locurilor, lucrurilor şi a obiceiurilor noastre româneşti. Amintirile încep cu viaţa la ţară, în satul bunicilor… Cine sunt? Cine sunt cu adevărat, deseori m-am întrebat; cine-s eu în lumea mare, unde-i locul meu sub soare? Sunt în primul rând femeie... mamă, ca să-ţi faci idee! în viaţă sunt o luptătoare, am fost soţie iubitoare. Sunt un leu – regele junglei, sub semnul soarelui născut; m-am bucurat de toate-n viaţă tot ce-i uman mi-e cunoscut. Să fiu un lider plin de zel, să mă remarc prin cutezanţă, era-n a mea adolescenţă şi mai târziu al vieţii ţel. Sunt om simplu - de cuvânt nu arunc vorbe în vânt, Stenografia - Henri Stahl m-a propulsat pe-al vieţii val. Şi port în suflet o credinţă – Eu sunt un simbol de putere, prin agerimea minţii mele, văd în cifre – toate cele. Viaţa-i calcul strict - magie, o poţi verifica în chei... aduni - îţi înmulţeşti puterea, şi scazi când îţi împarţi averea. Aleg să merg pe calea dreaptă, şi chiar îmi judec orice faptă, simt energia-mi creatoare când soarele răsare-n zare... Prietenoasă, creativă, captez atenţia oricui, sunt despotul prietenos sau arogantul ce-şi înclină balanţa în favoarea lui. Pot fi tot ce-mi propun în taină, când am resursa necesară. Sunt rece ca un sloi de gheată emoţii nu-mi citeşti pe faţă. În clipa când aleg bărbatul, voi străluci ca briliantul, sunt caldă, fină, senzuală şi receptiv pasională. Rămas-am singură în cuşcă... atenție, leoaica muşcă!