Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » CRONICI » Alexandru Florin Țene: PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE – ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI – DOR ROMÂNESC

Alexandru Florin Țene: PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE – ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI – DOR ROMÂNESC

De câțiva ani buni neobosita scriitoare Ligya Diaconescu publică antologii pe diferite teme, cuprinzând autori români de pe toate meridianele mapamondului, de la Montreal la Melbourne, de la Toronto la Ploiești, de la Cluj la Chișinău sau Augsburg, întreprindere care se bucură de libertatea câștigată, “ încălcând”, vezi doamne, dogmele unora care se consideră singurii îndreptățiți să gestioneze patrimoniul național și internațional. Truda autoarei și antologiile publicate până în prezent sunt o breșă în zidul dogmatismului cultural, instituit ca prelungire a tristului regim de dictatură și căruia îi făceau jocul majoritatea scriitorilor care lucrau în redacții, fiind astfel propagandiștii ideologiei comuniste. Scriind despre acest adevăr, mi-am adus aminte de zicerea lui Maximilien Marie Isidore de Robespierre: “Secretul libertății rezidă în educația oamenilor, pe când secretul tiranieiîn a-i menține pe oameni ignoranți. “

În această circumstanță, activitatea de meneger și promotor cultural, dar și de istoric literar a Ligyei Diaconescu s-a relevat, pe treptele ei superioare: tenacitate,creativitate și iubirea de Limba Română.

Nu este întâmplător că autoarea acestei Antologii, ce și-a propus să cuprindă într-un florilegiu creații (poezie și proză ), este din “țara” Olteniei, mai précis din„orașul domniei…numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină,  specie literară ce se află numai la români.

Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca autoarea să marcheze un câștig de luciditate în abordarea unor aspecte sensibile. Selecția pe care o face, relaționările libere de aderențe internaționale și contextualizările operate, asigură necesarul echilibru cerut de configurarea unei  geografii spiriuale deloc lineare.

Tematica prezentei crestomații fiind dorul, sentiment care este  foc ce arde inima, e boala care îngălbeneste pe cel în care se asează si-l usucă din picioare, il face să plângă, ii paralizează orice activitate, il poarta din loc in loc, nu-i mai dă odihnă, nu-l lasă să lucreze, nu-l lasă să doarmă. Căci acela tot timpul se gândește la cel dorit. Dorul e ca un șarpe, ca un animal sălbatic. Dorul cel mai năpraznic este între cei ce se iubesc. Dar există un dor de părinti, de frati, de sat, de peisajul satului, de tară etc.

Scriitorii cuprinși în paginile acestei antologii,  prin  creațiile lor exprimate în poezii sau în proză, fac să vibreze  harpha profundelor sentimente. Vibrațiile acestora rezonează în versurile poeților: Rodica Calotă, Ionela Anciu, Florin T. Roman, Maria Filipoiu, Valeriu Cercel, Melania Rusu Caragioiu, Maria Chirtoacă, Mariana Zavati Gardner, Virgil Ciucă, Ligya Diaconescu, Petruș Andrei, Oana Andrei Pavăl, Nicoleta Plugaru, Virginia A. Popescu, Mariana Popa, Rodica Ghinea, Virgil Ciucă, Lavinia Hutisoru Dumitriu, Florica Ranta Cândea, Vasile Popovici, Adrian Trifan, Lia Ruse, Marioara Nedea, Ionel Grecu, Dumitru Bălă, Constantin Bidulescu, Lucian Ioniță, Lilioara Macovei, Titina Nica Țene, Tatiana Dabija, Olimpia Sava, Pop Stelu, Silvia Miler, Carina Ienasel, Lia Lucia Retianu, Geanina Iovănescu, Maria Filipoiu, Liliana Petcu, Marian Ilie,.

În arealul cuprins în paginile rezervate poeziei cititorul va întâlni, atât personalități veritabile,  care, prin scrierile lor, au însemnat o epoca, cum ar fi: Melania Rusu Caragiu, Mariana Zavati Gardner, Titina Nica Țene etc, dar și mai tinerii Adrian Trifan, Lia Ruse, Liliana Petcu. Tineri și în sensul începutului de drum la o vârstă mai înaintată.

Autoarea acestui florilegiu, își ia în serios și întreprinderea de istoric literar, identificând sigiliul stilistic, prin însăși selectarea lucrărilor, a modernității poeților care se  mențin în sfera curentului postmodernist  actual, împletit cu cel tradițional.Astfel înscriindu-se în noul curent proglomodern, teoretizat de subsemnatul, curent ce vine după mâzga posmodernistă. Ideea centrală a postmodernismului este că problema cunoașterii se bazează pe tot ce este exterior individului. Postmodernismul, chiar dacă este diversificat și polimorfic, începe invariabil din chestiunea cunoașterii, care este deopotrivă larg diseminată în forma sa, dar nu este limitată în interpretare. Postmodernismul care și-a dezvoltat rapid un vocabular cu o retorică anti-iluministă, a argumentat că raționalitatea nu a fost niciodată atât de sigură pe cât susțineau raționaliștii și că însăși cunoașterea era legată de loc, timp, poziție socială sau alți factori cu ajutorul cărora un individ își construiește punctele de vedere necesare cunoașterii.

Sectorul de  proză din prezenta antologie se înscrie în sfera trăirilor autorilor în tangență cu spațiul în care trăiesc, unde se naște sentimental dorului, care practic, putem să-l numit și arta de a trăi românește. Dorul este cel care produce realitatea în care trăim. El este puterea de a visa şi a acţiona, de a iubi şi a urî, de a nega şi a transforma; el este distrugere şi creativitate, el este nevoie şi acţiune.Dorul, ca strigăt al iubirii universale, este singura putere a vieţii şi numai el ne poate orienta către scopuri cu adevărat umane. De aceea, singura exigenţă căreia ar trebui să ne supunem este aceea de a fi atenţi la semnificaţia dorului nostru pentru ca, din putere a vieţii, să nu se transforme în dor de moarte, şi, deci, în moartea dorului. Sentiment atât de bine exprimat de Solomon în Odele sale din secolul al II-lea.

Autorii prozelor : Gina Agapie, George Patza, Alexandru Florin Țene, Norocel Jerca, Ștefan Goanță, Dumitru K Negoiță, Teresia Bolochiș Tătaru, Petre Vlad, Dora Alina Romanescu, Constantin Pădureanu, Florica Ranta Cândea, Ioan Crăciun Petrișan, Mihai Cotea, Vătuiu Roaua Ion Andrușa, Mirela Neagu, Marian Pătrașcu,  Maria Cardei, Corneliu Zeana, Constantin Neacșu Predescu, Vasile Szolga, Tudosia Lazăr, Vasile Tănase, Elena Buică și Florin T. Roman, își exprimă sentimental dorului prin multiple subiecte și mijloace, sunt elemente definitorii ale creației prozodice, prozatori ai incursiunilor în cotidianul investit ca miracol.

Parafrazându-l pe eseistul belgian Pierre Mertens, pot spune că drumul cel mai scurt dintre actul de a promova creația literară și prezentul literar este această Antologie care devine, sub ochii noștri, istorie a literaturii.

Antologia, intitulată sugestiv DOR ROMÂNESC, alcătuită de neobosita Ligya Diaconescu aparține, deopotrivă, prezentului dar și istoriei literare și reprezintă, mai presus de toate, un exercițiu de asumare a Bibliotecii. Dar nu o bibliotecă inertă, ci una vie, care se scrie sub ochii noștri. Este o contribuție la nașterea istoriei literaturi ce se scrie sub ochii cititorilor.

Alexandru Florin Țene

Membru corespondent al Academiei Americană Română de Știință și Artă

Preşedintele Ligii Scriitorilor Români