Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » PAMFLET » Balada marelui pitic de George PETROVAI

Balada marelui pitic de George PETROVAI

Motto: A fi mare nu-i mirare,/ a fi om e lucru mare…

 

Din naștere-nzestrat am fost

c-un fizic greu de egalat –

înalt la trup, bine clădit,

eram oriunde-ndată remarcat.

 

Și-o vreme chiar am fost convins

de-a mea-n viață reușită

prin forța formei fără fond

de Providență dăruită.

 

Dar am văzut cum tot mai mulți

din cei știuți de mine-n spate

(pitici și hâzi la-nfățișare),

m-au depășit cu mult în toate.

 

Unii din ei astăzi dețin

în stat posturi arhirâvnite,

iar alții-s diplomați pe val

cu sinecure gras plătite.

 

Firește că m-am informat

ce naiba ăștia au făcut

de le merg toate ca pe roate,

când mediocri s-au născut.

 

Și iată ce mi s-a răspuns:

Poți fi din ceruri coborât,

că-n România se-mplinește

doar cel care-n lătúri este vârât!

 

Firește că excentricii

cu moraliștii temerari,

vor demonstra prin traiul lor

că banii nu-s strict necesari,

 

c-adică poți cînd îți impui

de ei complet să te lipsești,

mai înainte ca viața

de dragul lor s-o irosești…

 

Dar astea sunt teribilisme

cu care practica se-nveselește:

A vieții logică de fier

numai cu bani nu ruginește!

 

E drept că banii nu aduc

decât un iz de fericire,

căci nu poți cumpăra cu ei

nici demnitate, nici iubire.

 

Iar mai apoi de-i folosești

ca pârghie de propulsare,

se cheamă că te-ai descurcat

cum nu-i capabil orișicare…

 

Cu-aceste-nvățături alese

am început să dau din coate,

și banii s-au pornit să curgă

din învârteli încețoșate.

 

Dar până nu voi izbuti

să mă ridic pe-a vieții scară,

rămân un sărăntoc cu bani

și-un biet pitic bun de ocară.

 

Sighetu Marmației,                                                       George PETROVAI

28-29 feb. 2016