Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » 8 MARTIE » CRISTINA PÂRVU: Bijuteria mea, mama

CRISTINA PÂRVU: Bijuteria mea, mama

Bijuteria mea, mama

 

Lăsatu-mi-ai sufletul singur şi-atât de abătut,

Plecat-ai cu-a mea linişte, tot plâng în aşternut.

De ce te-ai dus tu, mamă, în lumea celor drepţi?

Mi-i dor să-ţi aud vocea, chiar de-ar fi să mă cerţi.

 

Mi-i dor de mângâierea-ţi, ce-atâta o iubeam,

Şi de-a ta sărutare, cu drag o aşteptam.

Aluniţa-ţi frumoasă, pe obraz stătea făloasă,

Şi ochii tăi, văpăi, cât erai de frumoasă!

 

Cu părul prins în coadă, cu micuţul colier,

Erai ca o comoară pentru orice bijutier,

Care ştia să vadă valoarea adevarată,

A unei fiinţe pure. O preafrumoasă fată!


2 Comentarii

  1. admin

    Așa este, mama este bijuteria noastră, singura care știe să ne facă sufletul să sclipească. Felicitări, Cristina!

  2. Cristina PARVU

    Multumesc mult!

Comments are closed.