Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » A.B… RAŢII LIRICE – de DOMINIC DIAMANT

A.B… RAŢII LIRICE – de DOMINIC DIAMANT

INIMĂ RĂNITĂ

– sensibilitate de poet-

Am plâns de supărare, floare rară,

De jalnicul peisaj izbit abrupt

Când, din bârlog ieşind puţin afară,

Văzut-am cum pisicile te-au rupt

Eu te-am  îmbrăţişat ca pe-o iubită (comoară)

Asigurându-te nemijlocit

Bătaia de motani sălbăticită (aşa gregară)

Să lase locul gol şi pârjolit

Tu, ocrotită de a mea iubire,

Însinguratul suflet mi-alinai

Şi-mi luminai grădina, s-o admire

Toţi trecătorii străzii ca pe-un rai

Am plâns de neputinţă şi obidă

Ca un copil, de moartea-ţi copleşit,

Uimindu-mă cum pot să te ucidă

Primejdii care nici nu te-au zărit

Micuţă şi distinsă floare rară,

Cine să ştie cât am suferit

Înmărmurit cum poate să dispară

Un sufleţel atât de îndrăgit.

***

CIOCLI ŞI GROPARI

Mulţi ciocli şi gropari se întrecură

Să apere cetatea de holeră

Făcând ravagii în literatură

Dar vremea lor s-a dus în altă eră

Am cunoscut şi eu o târâtură

Pupincurist, bufon pe la agape

El neavând vreun har de la natură

Se da de ceasul morţii să ne-ngroape

Doar să-şi arate muşchii din dotare

Găsind un hobby în ticăloşie

Făcea noi victime-ntr-o veselie

Convins că-i cel mai tare din parcare

Şi cimitiru-i devenea o carte

De simple execuţii tenebroase

Pe care-avea în cârcă să o poarte

Chiar dacă nu-i plăcea precum miroase

O lume-a fost cuprinsă de uimire

Văzând groparul-cioclu cum prosperă

Extaziat de-nalta lui menire

Cu o prestare-atât de efemeră

Bizarul cimitir de oseminte

A devenit o splendidă grădină

Împresurându-l, să-i aducă-aminte

Lumina cum se naşte din lumină.

***

ZECE  HAIKUURI

Micro- şi macro- / particule, galaxii / bizar univers

***

Aici, acolo / o ubicuitate / de neînţeles (neconceput)

***

Dorul de tine / dulcea incendiere / ce mă cuprinde

***

Sursa (crugul) ideii / imperioasa, pura / necesitate

***

Fecunditatea / forţa supremaţiei / biologice

***

Viaţa şi moartea / vectorii complementari / ai hazardului

***

Real, ireal / feţele identice / ale oglinzii

***

Fertilizarea (inseminarea) / fantastica glorie / biologică

***

Război şi pace / firele ce se-nşiră / pe acelaşi ghem

***

Îndrăgostirea / trăznetul ce loveşte / orice muritor

***

ÎNTÂLNIRI (EC)STATICE

Cu-o mândră-ntruchipare leonină

Mă regalam, nemeritat de rar,

Doar când, eliberat, putea să vină

La o berică în Dejagaskar

Cu luştri de colaborări astrale

De fiecare dată reluam

Povestea, împlinind cu osanale

Mitologia unui vrednic neam

Deşi zburam pe-orbite separate

Aveam tangenţe şi intersectări

Ce-ndrituiau povestea să arate

Strălucitor, cu-nalte desfătări

Când unul se mândrea, incorigibil

Că este campionul planetar

Cu ştiri din universul invizibil

Preopinentul din Dejagaskar

Contracara cu versurile sale

Doar cântece de slavă înălţând

Nemărginitei ordini ideale

Trasate de iubire şi de gând

Când unul se-mbăta cu apă rece

Considerând c-ar fi învingător

Al doilea plângea că timpul trece

Fără vreo şansă pentru cei ce mor

Niciunul nevoind ca să admită

Supremaţia netă-a celuilalt

Dar de acord cu forţa infinită

Ce tutelează lumea din înalt

Şi astfel, berea, halbă după halbă,

Îi propulsa spre culmi de nou extaz

Nedându-şi seama când o noapte albă

Se consuma cu glume şi cu haz

În fond, orgolioşi nevoie mare,

Ei nu realizau de fel că sunt

Mici universuri în desfăşurare

Captive într-o mână de pământ

Că lumea-n care-atâţia se sărută

Şi se iubesc c-un straniu apetit

Rămâne o etern necunoscută,

Acelaşi pur miracol infinit.

***

DESTĂINUIRE

De am de cucerit o Dulcinee

Pe care o şi văd  izbăvitoare

Nu ştie nimeni cine e şi ce e

Cu ce samanthe o să mă-nfioare

Ştiu că există şi că mă aşteaptă

Că-i hărăzită-anume pentru mine

Iar căutarea mea, pe cât de dreaptă,

Pe-atât de verosimilă devine

Dar şi dorinţa mea-i atât de mare

Parcă şi văd cum visul mă-ncunună

Când, mai presus de orice deprimare,

Vom savura extazul împreună

Şi nu-i impediment să mă oprească

Nici contracandidat să mă reţină

Cu toată frenezia-mi omenească

Mă-ndrept spre Dulcineea mea divină

Nebun de dor m-avânt şi mă amplific

Cu toate virtualurile mele

Până voi străluci în chip mirific

Cu mândra mea crăiasă printre stele..

***

DOMINIC DIAMANT