Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » La Paștele Blajinilor – Mioara Oprișan

La Paștele Blajinilor – Mioara Oprișan

Râul își scutură pletele unde,
Adulmecă ploaia, cerul smerit,
Cojile ouălor roșii se-aruncă
Pe ape… Plutesc în vârtejuri rotit…

Ploaia adună în chiot fecioare,
Salută Blajinii afară de timp.
Apele Sâmbetei poartă prinosul
Româncelor tinere, ca pe un nimb.

Din unda adâncă albește-n surâs
Ostrovul Blajinilor simpli și pii.
Ruga lor blândă unește neantul
În Dacia, cu pământenii dintâi.

Pe Insula Albă bat cobzele-n cor,
Cimpoaie și fluiere saltă în vânt…
În horele calde cu toții se prind:
Sfântul Soare a coborât pe pământ!

Corăbii tot pline de îngeri sosesc…
Brahmanii cei blonzi, în haine de aur,
Se-adună la Slujba cea Mare, din mai,
Purtând cunună din frunze de laur.

În Dacia veche, nemuritoare,
Domnește Legea dreptății divine!
Onoarea împarte apă curată,
Vindecătoare, în lupta spre bine.

Undele râului scaldă limanul
Blajinilor tainici cu fericire…
Aduc ouă roșii din timp, peste timp,
Preschimbă ce-i întinat în iubire.

Râsul copilelor curge lumină,
Când ouăle roșii în joacă ciocnesc.
E trecerea lină: Blajinii cei liberi
În rugă cu noi, Christului blond mulțumesc.


Etichete: