Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » NOI APARITII » NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016

NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016

COLECȚIA LIRIK

************************

***1. ILARION BOCA (Tecuci, Galați) – PATRIARHUL: poem dedicat lui ADRIAN PĂUNESCU – (poem, A5 manșetat, 76 pagini)

PATRIARHUL, o dedicație pentru marele poet al neamului – ADRIAN PĂUNESCU (o persoană contestată, dar de o incontestabilă valoare), simbolizează lupta neostoită împotriva nedreptăților, pentru a scoate adevărul la lumină, a milita activ întru redescoperirea valorilor naționale, a schimba nu atât orânduirea, cât orânduiala, a reînsufleți simplitatea și nevoia de iubire, de apropiere de divin, poate singura cale de salvgardare umană. Omagiul este pios, PATRIARHUL devenind, fără umbră de îndoială, o carte de referință a lui Ilarion Boca, cea mai valoroasă dintre toate aparițiile lui editoriale de până acum, în opinia noastră.

Versurile cu inserții filosofice, erudite, pot crea cititorului iluzia unor mreje de mătase, în care odată prins, greu se poate desprinde. Cartea se citește pe nerăsuflate, între două bătăi de inimă, plăcut surprins de avalanșa de idei și simțăminte care înnobilează poemul. Ar fi nepotrivit să cităm versurile cărții, nedreptățind pe unele (frumoase) în favoarea altora (cel puțin la fel de frumoase). Lăsăm cititorul să descopere, pas cu pas, așteptările călătorului oprit în stațiile vieții, opriri ce-i pot încărca sufletul cu energii colosale. Ilarion BOCA se dovedește a fi, prin acest megapoem, un suflet plin de forță creatoare, cu un acut simț al responsabilității morale.

Privind retrospectiv la opera lui Ilarion Boca, ne întrebăm, cu firească mirare, ce mai poate fi după?… Ce poate fi MAI înălțător… decât PATRIARHUL? Cu siguranță, cunoscându-l pe Ilarion, va urma ceva măcar la fel de valoros și, de ce nu, o epopee în versuri a poporului român. Ne întrebăm, apoi, ca și poetul:

Cutremurându-se şi cerul

Se-apleacă de durere frânt:

Eli! Eli! o stea suspină…

Dar mai sunt oameni pe Pământ? 

                                                                                     (GHEORGHE A. STROIA)

 

 

***2. ȘTEFAN MARINESCU * BUCUREȘTI – POEME ȘI POEZII (opere complete):

VOL. 1 – Literatură și Arte (A4, 88 pagini);

VOL. 2 – Poezie patriotică, social-politică și istorică (Partea 1 – A4, 110 pagini și Partea a 2-a – A4, 100 pagini);

VOL. 3 – Poezie filozofică, religioasă, spirituală, simbolistă (Partea 1 – A4, 115 pagini și Partea a 2-a – A4, 84 pagini);

Revolta, bucuria, melancolia, regretul, dar și umorul rafinat, tradus prin subtile ironii/autoironii, toate așternute în varii specii  aparținând genului liric, sunt doar câteva dintre atuurile care fac din opera lui Ștefan Marinescu-Rătești un reper cu un profund accent social, moral, etic, autorul penalizând tot ceea ce este (a)normal și, implicit, decadența ori neverosimilul zilelor noastre. Idealist fiind, poetul crede, cu toată convingerea, că va reuși să schimbe ceva sau măcar va contribui la redeșteptarea simțurilor deja amorțite ale compatriotului său contemporan, întru unitatea luptei pentru propășire. Cu un astfel de scop nobil, pe care autorul nu concepe să nu și-l concretizeze, aparatul ”constructiv” utilizat creează o percepție (cvasi)unitar-echilibrată, menită să deservească arhitectura lirică.  Ștefan Marinescu-Rătești se dovedește a fi un scriitor prolific, cu o mare dorință de a scrie, salutară, de altfel. Scopul trebuie să fie întotdeauna în concordanță cu mijloacele utilizate, cititorul rămânând, însă, singurul decident asupra valorii, autenticității ori reușitei întregului demers. Însă, fie doar și pentru că un singur om visează că mai poate schimba lumea, e suficient cât să îndemne și pe alții să viseze, deoarece această lume – cu bunele și relele ei –  trebuie să supraviețuiască, așa după cum o parafrază (Nou)Testamentar-patristică amintește: Dumnezeu nu caută sfinți pe pământ, ci vrea ca tot omul păcătos să-și recunoască vina și să se căiască. Figuri pozitiv-marcante ale istoriei – Ștefan cel Mare, Brâncoveanu, Regina Maria… – sunt cântate cu un respect și devotament veritabil, autorul dovedind că simte, trăiește și vibrează românește; într-o persuasivă antiteză cu figurile negativ-marcante ale istoriei noastre recente, care nu merită nici măcar o simplă enumerare a numelor/faptelor, pentru a nu umbri liniștea celor cărora le datorăm existența și continuitatea ca națiune. Unele poezii capătă nuanțe profetice, timpul fiind unicul instrument capabil să le con(in)firme veridicitatea. Fapte/trăiri/sentimente, mai vechi sau mai noi, sunt astfel (re)aduse în atenția publicului larg, ca un avertisment clar, făcut din pură umanitate: Deșteaptă-te! Dacă trăiești, asta nu înseamnă că ești viu!… (GHEORGHE A. STROIA)

***3. MARIA ILEANA TĂNASE (Roma, Italia) – NOTE DE TOAMNĂ (versuri, A5 manșetat, 148 pagini)

Din parcursul acestui volum de poezii, am reţinut la Maria-Ileana Tănase varietatea de metonimii, frecvenţa metaforei şi comparaţiei, prezenţa constantă a sinecdocei, măiestria cu care ştie să  transpună sensurile versului scris în stările sufleteşti ale cititorului sensibil la o poezie autentică.

Nu pot încheia această scurtă introducere la volumul Mariei-Ileana Tănase „Note de toamnă”, fără a revela seria de sintagme culese din poemele înserate în acest volum, din versurile cu o mare încărcătură metaforică, care impresionează prin expresivitatea estetică şi prin semantica conţinutului lor, cum ar fi: dorinţa respiră prin rime – te-am zidit din cărămizi de cuvinte (Nu te-am pierdut); m-ai adunat din răsăritul fiecărei dimineţi (Hamac din cuvinte); simt nelinişti vechi şi-n braţele minţii te strâng – timpul te-a dăltuit pe placa din sufletul meu (Umbra destinului); te caut printre ramuri de cuvinte – te adulmec din mireasma salcâmilor în floare (Mireasma salcâmilor în floare); eşti ascuns sub pleoape între ramuri de tăceri, iar la jugul timpului tragem nevindecate dureri (Tăcerea aşteaptă răspuns); Mugurii durerii au plesnit ca o rană (Toamnă bacoviană); Foşnesc gândurile ca frunzele, toamna pe ram – mi-eşti mireasmă de cuvânt, iar speranţele noastre aleargă-n fuioare de vânt (Vântul); pe umeri simt fiorii gândurilor tale (Cât de mult ne iubim); Gândul poposeşte pe zidurile unei amintiri, de tivul pleoapelor atârnă neîmplinite vise (Stânci străvechi); pe umerii tâmplelor curg lacrimi din tăcerile tale (Suspinul sanguin); rădăcinile depărtării le-am înnodat în poeme (Tăceri sterpe); Ţi-am învelit privirile adormite peste umerii mei (Ţi-am rămas cerul); Copacii îşi dezbracă durerea prin Frunze (Echinocţiu de toamnă).

Din poemele volumului relevate mai sus, din pantonimia imagistică şi ideatică a sintagmelor conţinute şi prezentate succint – din celelalte poeme, putem  înţelege că poeta Maria Ileana Tănase poate ajunge cu  siguranţă meritorie, prin construcţii lingvistice de imagini inedite, clădite cu multă râvnă şi pricepere în structuri metaforic – panteistice, printr-un mixaj noezic de real şi fantastic, unde lipsirea şi aşteptarea  transgresează cromatic dintr-un cadru predominant liric şi ingenuu, într-o galerie de imagini ireale, în sonanţe autumnale (J. B. Pontalis),  la o metafizică a liniştii din cuvinte, suspin şi tăcere.   (prof. dr. Gheorghe Apetroae, Sibiu, critic literar, scriitor)

 

 

***4. ELISABETA LUȘCAN (Leșu, Bistrița-Năsăud) – MUGUR DE GÂND / BROTE DE PENSAMIENTO (versuri, A5 manșetat, 108 pagini, traducere în limba spaniolă ELISABETA BOȚAN)

 

***Gândul poate cutreiera pământul, de la răsărit la apus, cochetând cu anotimpuri, cer, soare, lună sau nori, admirând munţi, câmpii şi grădini pline de oameni, copaci, flori şi animale din care să extragă frumosul pe care să-l împărtăşească apoi cititorului în poeme. (ELISABETA LUȘCAN)

 

***El pensamiento puede recorrer  la tierra, desde el este al oeste, coqueteando con las estaciones del año, el cielo, el sol, la luna o las nubes, admirando las montañas, los campos y los jardines repletos de gente, árboles, flores y animales para extraer la belleza y luego compartirla con el lector a través de los poemas.(traducere ELISABETA BOȚAN)

 

***5. VICTOR BURDE (Alba Iulia) – CUIBUL CU AMINTIRI: Antologie lirică de autor – VOL. 2 (versuri, A5 manșetat, 293 pagini)

Poezia este sacră, în templul său situat între cer și pământ, poetul pășind, de fiecare dată, cu smerenie și evlavie, ruga sa împătimită reușind să păstreze nestinsă – și neatinsă de profan – flacăra inspirației. Indiferent dacă scrie despre trăiri proprii, despre tradiții sau obiceiuri ale românilor, dacă simte nevoia de a culege legende populare, de a povățui urmașii sau de a cinsti înaintașii, poezia sa rămâne luminoasă, plină de bunătate, sentimentele resimțite acut la lecturarea ei fiind de liniște și pace sufletească. Urmele pașilor Creatorului se disting clar pe nisipurile mișcătoare ale ființei, poezia devenind de multe ori rugă și unic instrument prin care muritorul se apropie de astral, sacral, divin. O rugă tăcută, șoptită cu privirea ațintită spre cer, patria liniștii și a păcii, casa veșnică a jertfei mântuitoare, către care tindem cu toată ființa, din prima clipă a ființării noastre.

Vă invităm să citiți acest nou volum antologic, semnat Victor Burde, cu sufletul în palme și să-i dăruim autorului, aplauze la scenă deschisă – marea scenă a vieții pe care atât de mult o iubește și căreia atât de frumos îi (în)cântă!… (GHEORGHE A. STROIA)

***6. ION CROITORU (Adjud, Vrancea) – APA DE PE MARTE: Catrene umoristice – (catrene, A5, 88 pagini)

Ca de fiecare dată, umoristul ION CROITORU, aflat la vârsta care-i permite să observe și să tragă concluzii deloc pripite asupra a tot ce se întâmplă, semnează o nouă plachetă de catrene umoristice, în care se află câte ceva pentru fiecare (a nu se înțelege un/o =  singular/ă!): un politician miop, unul necinstit, o criză financiară, o măsură de austeritate, un fotbalist-vendetă, un amor, arta, un amorez, un pensionar, un emigrant, un președinte, doi președinți, trei președinți, un prinț, o prințesă, un deținut, doi deținuți, o mare de deținuți, un organ (de control), ș.a.m.d.

Fără îndoială, umorul lui Ion Croitoru este pe cât de subtil, pe atât de fulgerător, de penalizant, un fel de vitriol ”bun de înghițit” pentru amatorii de sinucideri spectaculoase sau un altfel de dulceață de trandafiri, pentru cei care gustă din viață cu înghițituri mici, dar sigure. Depinde doar de viziunea și de motivațiile fiecăruia asupra vieții. Fără a profana locașul în care autorul creează, fără a vicia atmosfera de bună-dispoziție indusă, trebuie exemplificat cu doar câteva dintre ”rachetele” lansate de autor de la CSIU (Centrul Spațial Internațional al Umorului) care iată, de această dată, este, din nou, la Adjud:

S-a trezit dentistul c-o bătrână/ Ce-și ținea proteza spartă-n mână,/ Căci mâncase, vai de capul ei,/ Zgârciuri la pachet pentru căței…(Încurcături cu produse străine) sauPlisatul rex bătrân, banal,/ Plecând și părăsind orașul,/ Cică în trenul lui regal/ Ar fi călătorit cu nașul… (Austeritate peste tot), oriRecent, pe-o planetă cu fraieri pe ea,/ Trăia o vulpiță, prințesă-sadea/ Alături de Paul cu rele deprins,/ Numit de juriști, pe drept, “Micul prins”. (Parafrază, după Antoine de Saint-Exupery) sauCând maestrina repeta/ Din ariile preferate,/ El în balcon se arăta…/ Să vadă lumea că n-o bate. (Soprana și soțul ei), oriGândiți-vă și voi o clipă:/ Dacă naționala toată/ Ar fi doar din copii formată,/ N-ar îndrăzni nici o echipă/ Să ne bată… (Soluție fotbalistică) sauEi în moschee nu cer bir,/ Nu gustă vin, măcar o dușcă,/ Pe frunte nu se ung cu mir,/ Ci își presară praf de pușcă. (Alte obiceiuri)…

Iată câteva dintre picăturile de apă aduse în mod miraculos de Ion Croitoru de pe Marte, picuri ce sunt parte ale unei veritabile terapii cu umor, prin care vom putea lua viața în râs, căci și ea râde de noi cu gura până la urechi, vorba umoristului adjudean: Căci a văzut plângând un râs… (GHEORGHE A. STROIA)

 

***7. CĂTĂLIN DORIN (Adjud, Vrancea) – SIMFONIA IUBIRII: (versuri, A5 manșetat, 60 pagini)

 

Lirica lui Cătălin Dorin prinde contur printr-un efort creator intens, autorul nefiind întotdeauna de acord cu rimele sau metrica poeziilor sale. Se regăsește târziu în noapte, rescriind versurile în momentele sale de inspirație febrilă, măsurând și (re)nuanțând totul, astfel încât rezultatul să confere cititorului percepția unității structurale aproape perfecte. Uneori, regăsim în  poeziile sale starea de conflict aparent, inconștient și independent de voința proprie, strâns legat de dorințe refulate. Acestea au tendința de a se manifesta în vise, ori la nivel simptomatic, ceea ce îi apropie liricul de percepția freudiană asupra erosului. Iubirea este profundă, încrâncenată chiar, dar lipsa răspunsului clar naște frustrări, autorul disimulându-și rezonabil autocontrolul.

Poezia lui Cătălin Dorin se naște din dorință, aceea de a crea sau recrea imaginea femeii perfecte. A se citi ”perfectă” din perspectivă strict emoțională, precum o ”nimfă” pregătită să corespundă așteptărilor, să răspundă rapid provocărilor, să iubească necondiționat, să ofere tandrețe și pace în momente de neliniște. Poate tocmai de aceea, poezia sa nu are corespondent feminin real, ci doar în plan afectiv-imaginativ. Cartea este o amplă pledoarie pentru iubire, o iubire de tip adolescentin, versurile cărții putând fi considerate tot atâtea răvașe de amor, ce se dăruiesc iubitei, la întâlnirile sub lumina albă a viselor de noapte. (GHEORGHE A. STROIA)

 

 

COLECȚIA EPOSS

************************

***1. ANGELA BURTEA *Brăila: DESTINE (roman, A5, 204 pagini)

 

Romanul Angelei Burtea, parte real, parte ficțiune, este o scriere frumoasă, calină, interesantă și atractivă, faptele și întâmplările fiind derulate secvențial, după o logică și o simetrie de invidiat. Trăirile foarte intense, personajele atent creionate, stările adesea contradictorii, de la liniște la furtună, de la calm la precipitare, de la bucurie la tristețe profundă, simulează valurile vieții – când calme, când vijelioase, purtând omul în ape când tulburi, când liniștite. Prin DESTINE, Angela Burtea își probează și reconfirmă măiestria în a crea un epos rațional, de a aronda unei vieți o poveste, cu secvențe adesea incredibile, peste toate triumfând dorința de viață, dorința acerbă de a se realiza și de a-și împlini visele, poate unica diferență palpabilă între om și alte specii. Puterea cu care eroina depășește toate încercările, rezerva de putere cu care își încarcă bateriile, de fiecare dată, fac din Lioara o Vitoria Lipan, exponent al inteligenței, intuiției și independenței feminine.

O scriere admirabilă, pe care vă invit să o parcurgeți… întru aducere aminte, întru rememorarea unor episoade dintr-o viață care poate fi a ORICUI. Mesajul fundamental pe care personajul principal îl transmite este să nu uităm niciodată că atunci când o ușă se închide, o alta se deschide; dar, deseori, ne uităm atât de mult la ușa închisă, că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi… (Hellen Adams Keller). (Gheorghe A. STROIA)

***2. VIRGIL STAN *Mangalia: DE-AȘ PUTEA VIAȚA ÎNTOARCE – Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzică populată din Târgu Jiu Maria Mirela LOGA (roman, A5 manșetat, 256 pagini)

 

Peste douăzeci de premii mari obţinute în concursuri şi festivaluri folclorice, pretutindeni în ţară, au însemnat pentru Maria Loga o frumoasă  recunoaştere din partea specialiştilor şi i-au adus, în timp, aplauze şi flori, dar mai ales dragostea publicului. Începând cu acel premiu I din o mie nouă sute şaptezeci şi şase la Festivalul concurs „Jiule pe malul tău” , Maria Loga a demonstrat nu numai calităţi vocale deosebite, dar şi capacitatea de a prezenta un repertoriu de valoare, în cel mai curat stil gorjenesc, continuând tradiţia acelor minunate Marii ale Gorjului şi această Marie a reuşit să se impună cu o prezenţă deosebită în concerte şi spectacole.

Ca o încununare a activităţii sale, Maria Loga este câștigătoare absolută în „Topul topurilor”- o mie nouă sute nouăzeci şi doi, organizat de „Radio Bucureşti”, iar în timp, prin culegerile şi înregistrările sale, prin numeroasele emisiuni realizate la radio şi televiziune, confirmă aprecierile specialiştilor, situându-se mereu la cele mai înalte cote de popularitate.

Maria Loga nu pregetă să ţină vie amintirea altor gorjence. Se mândreşte că a primit în dar de suflet, costumele Mariei Apostol şi se bucură că măcar ele, costumele, mai pot ajunge în luminile scenei… spre neuitare… ca şi cântecul… (MARIOARA MURĂRESCU – Realizatoare TV)

***3. NICU DAN PETRESCU (Craiova, Dolj): FAVORIZAREA INFRACȚIUNII (roman, 144 pagini, A5)

Trecerea de la un regim social la altul, total diferite, a bulversat mulţi oameni din această țară. Cei mai în vârstă care aveau ceva pregătire intelectuală, din motive de bună cuviinţă sau laşitate, în dorinţa de a se proteja, pe ei şi familia lor, au preferat să se târâie precum un şarpe prin cenuşa imperiului şi din colţul lor îngust să preaslăvească prostia şi incultura, promovată în numele unui patriotism de proastă calitate. Cel mai mult au avut de suferit tinerii, care, trăind în astfel de familii, descoperind calea libertăţii s-au comportat precum câinele care a scăpat din lanţul în care a stat, de când a învăţat să muşte. Acest comportament a condus la multe drame sociale, care au lăsat urme adânci în mintea şi sufletul celor care  le-au trăit. În această cărticică, încerc să redau una din ele, în speranţa că cei tineri, care vor avea răbdarea să citească, vor învăța mai mult sau mai puțin din experienţa eroilor. (AUTORUL)

***4. GEORGETA VIȘAN (Craiova, Dolj): PERLE ÎN COCHILIA TIMPULUI (roman, 204 pagini, A5)

 

Și de această dată, GEORGETA VIȘAN surprinde cu un nou roman, care are în centrul său povestea tulburătoare de dragoste a unei femei care întâlnește un copil ieșit din orfelinat ”obligată” fiind să trăiască alături de el în condiții incredibile, la limita dintre uman și inuman. I se (re)confirmă astfel ideea, că pe acești (con)damnați ai sorții – copiii din orfelinate – nu-i poate aștepta ”dincolo”, în lumea reală, nimic bun și că vor fi veșnic priviți ca niște proscriși. Victime sigure ale proxeneților și traficanților de droguri, ale cruzimii și sălbăticiei umane duse până la paroxism, mulți dintre acești abandonați ai sorții luptă să-și salveze viața. Unii – puțini, ce-i drept – cu eforturi supraomenești, reușesc să se integreze în viața comunității, dar nu pot uita nicio clipă nevoia de a-i ajuta pe cei ”asemenea” lor, inclusiv să lupte pentru reabilitarea acestora.

Personajele atent conturate – cu personalități puternice, ferme, convingătoare – sunt antrenate în vâltoarea situațiilor de viață contradictorii, destinele întrepătrunzându-li-se cu brutalitate. Toate elementele eposului creat pot induce cititorului senzația de AICI, ACUM, de proximitate și veridicității întâmplării și trăirii. Stăpânite uneori de un orgoliu furibund, alteori de o generozitate dusă la extrem, personajele romanului sunt, cu certitudine, desprinse din viața reală, oameni care ne motivează să reflectăm la valoarea unei iubiri sincere, dar și la necesitatea grijii și iubirii față de aproapele nostru. PERLE ÎN COCHILIA TIMPULUI este o scriere frumoasă, ce merită a fi citită și resimțită ca atare, scriere a unui suflet nobil, stăpânit de sentimente curate și de o nevoie acerbă de a aduce la lumină situații incredibile de viață, pe care unii trebuie să învețe să le suporte, iar alții să învețe să le evite (GHEORGHE A. STROIA)

_________________

MARINESCU 1_2_3Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0337-107.414/ , mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com.

*

*     *

 

ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!

____________________

 

În curând la Editura Armonii Culturale… Al Francisc (Canada), Cristian Petru Bălan (SUA), Ștefan Marinescu-Rătești (București), Nicoleta Orghidan (Brașov), Rodica Popel (Iaşi), Cornel C. Costea (Cluj-Napoca), Gabriel Dragnea (București), Margareta Chiurlea (Marea Britanie), Ion Lazăr Da Coza (Tulnici, Vrancea), Vasilisia Lazăr (Tulnici, Vrancea), Elena Căruntu (Italia), Virgil Stan (Mangalia)… și multe alte noi apariţii editoriale!

 

Armonii Culturale

11mai 2016