Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » ION N. OPREA: Carte de istorie premiată la Iași, Despre preistorie fără „Dacia preistorică” a lui N. Densușianu, „Pierit-au Dacii” a lui B. P. Hașdeu, tăblițele de la Tărtăria și Sinaia, relevăm-relevăm, dar când mai vin tinerii cu opiniile lor să ne prezinte fața adevărată despre obârșia poporului român?

ION N. OPREA: Carte de istorie premiată la Iași, Despre preistorie fără „Dacia preistorică” a lui N. Densușianu, „Pierit-au Dacii” a lui B. P. Hașdeu, tăblițele de la Tărtăria și Sinaia, relevăm-relevăm, dar când mai vin tinerii cu opiniile lor să ne prezinte fața adevărată despre obârșia poporului român?

La Galele „Ziarul de Iași”, pentru Premiul Național, proză, eveniment care a ajuns la cea de-a XIII-a ediție, premiul pentru debut – 2015 a revenit tânărului scriitor ieșean Alexandru Istrate pentru volumul  „De la gustul pentru trecut și cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii și colecționari în România celei de-a doua jumătăți a secolului XIX”, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2015, Colecția Historica, coordonată de prof.univ.dr. Alexandru-Florin Platon, referenți științifici, prof. univ.dr.Sorin Mitu, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ.dr.Petronel Zahariuc, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, redactor Andi Mihalache.

Autorul, Alexandru Istrate, este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, a coordonat cel puțin patru volume editate în colaborare la Editura „Junimea”, Iași, în 2008 și 2009, la editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, împreună cu alți colegi, toți nominalizați pe foaia cărții de prezentare a autorului premiat, în 2009 și 2015. Un cercetător cu experiența scrisului, a investigațiilor, martori și multele studii apărute cu semnătura sa în țară și străinătate.

„Această carte are rolul de a ne duce înapoi în timp. De aceea a susține un debut ieșean cred că este o investiție foarte bună, mai ales că este pornită de la gustul pentru trecut și pentru cercetarea istoriei”, a spus Alexandru Lăzescu, cel care i-a înmânat premiul și în calitate de conducător al Ziarului de Iași.

„Intelectualii secolului nostru călătoresc și ei, și nu doar în scop științific: în urma cercetărilor lor se încheagă și o conștiință literară”, și-a dat cu părerea Bogdan Crețu, membru al juriului de premiere, alături de Alexandru Călinescu, Codrin Liviu Cuțitaru, Doris Munteanu și Antoniu Patraș, toți – cadre universitare.

„Cartea a fost și un manifest față de maniera în care ne-am întors în secolul 19. Această carte încearcă să se împrietenească cu acest secol, să găsească mai mult decât personaje”, a explicat autorul în momentul primirii premiului. „Lucrarea vine acum să armonizeze constrângerile resimțite, precum și să dea coerență abordărilor propuse în tot acest interstițiu. Perioada de căutări febrile prin biblioteci, dar mai ales prin arhive și diferite fonduri, împrăștiate în varii locuri din țară, prea multe pentru puterile și timpul avut la dispoziție, deseori cu regulamente de funcționare extrem de restictive, a coincis și cu elaborarea textului”, scrie explicativ, făcând PRECIZĂRI cum zice Alexandru Istrate, satisfăcut,  înainte de a decide, să invite, „să înceapă povestirea”.

„Lucrarea nu ne aparține în întregime. Este rezultatul  colaborării și a sfaturilor primite de la numeroși prieteni, colegi ori profesori. Fără ajutorul lor, consistența textului, fie ea de  limbaj sau informațională, ar fi avut serios de suferit”, continuă autorul precizările și nominalizează aducând mulțumirile sale celor care i-au stat alături, inclusiv celor de la Biblioteca Academiei Române, făcând  ca darul oferit contemporanilor de câțiva  pasionați de „utopiile trecutului”,  să-și regăsească în mod credibil înaintașii.

Cu o bibliografie deosebit de consistentă, 15 pagini, -documente inedite, din arhive și biblioteci;  literatură de specialitate; instrumente de lucru-edițiile critice; scrieri memorialistice, corespondență; relatări de călătorie, broșuri, articole de presă, intervenții publice – indice de nume cu autorii lucrărilor folosite în cercetarea realizată, precum și persoanele de epocă, CARTEA structurată în cinci capitole  este un documentar despre  trecutul și cercetarea Istoriei de după 1860 nu numai în cultura românească, urmare a îndesirii călătoriilor în domeniu.

Cercetarea în istoriografia românească, laborios punctată,  cu memorialistica,  Teodor Codrescu, Melchisedec, A. D. Xenopol,  Constantim (Dinicu) Golescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Codru Drăgușanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Șuțu, Dimitrie Bolintineanu, Gheorghe Ghibănescu, Radu D. Rosetti, oamenii descrierilor călătoriilor arheologice precum Constantin Moisil care în 1910 publica  în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, septembrie, p. 115-117, materialul intitulat “Privire asupra antichităților preistorice ale României. Istoricul cercetărilor preistorice”, înșira  numele celor care făcuseră  ca și dânsul cercetări preistorice: Alexandru Odobescu, Cezar Boliac, Gr. G. Tocilescu, D. Butculescu, Nicolae Beldiceanu, Gr. Buțureanu, Gh. Diamandi, Constantin Diamandi, Teohari Antonescu, Al. Ștefănescu, Eduard Honzik, D.G. Ionescu.

Sunt prezentate modele de restituire isoriografică textele semnate de George Barițiu, Costache Nugruzzi, August Triboniu Laurian, Th. T. Burada, Teodor Burada, N. Bosnief-Paraschivescu, Gh. C. Buțureanu, N.A. Bogdan, Gheorghe Ghibănescu; Cele patru cărți de călătorie publicate în spațiul românesc la mijlocul veacului al XIX-lea, a unui francez și doi autori români; Călătoriile de studiu  desfășurate la 1861 în Țara Românească de Alexandru Pelimon, Cezar Boliac, Dimitrie Papazoglu și Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu la 1866…speram nu doar cele de care realizatorii au avut  habar, p.24,

Epilogul lucrării reține și ne atenționează corect, pe parcusul lucrării autorul și cei cărora le-a adus mulțumiri au urmărit și felul în care consemnările celor de mai sus “au generat reacții sau urmări pragmatice”, apariția Muzeului Național de Antichități, Muzeul de Istorie Naturală, pinacotecile din Iași și București, călătorii despre care vorbesc autorul și cartea “nu au descoperit doar un trecut sau altul”, au “recuperat” vestigii, “au restituit conaționalilor propria țară” punând-o pe harta turistică cu o sumă de monumente istorice, “de la o cruce din piatră la edificii reprezenative”.

Autorul  și cartea lui vorbesc și despre o altă poziție de interpretare decăt cea oficială a tot ce este istorie și istoric în România, însă  fără a insista și dezvolta noua paletă. Or, cititorul de astăzi, atins de noul microb, cum este cel a lui Ion N. Oprea, asemenea profunzimi așteaptă, mai ales de la cercetătorul – ba și istoricul – tânăr.

O spun clar domnului profesor Alexandru Istrate, juriului care i-a acordat premiul, ca și Ziarului de Iași, cărți privitoare la trecutul istoric și cercetarea istoriei locurilor (nu a locațiilor!, domn-profesor) sunt multe și tot atât de bune, dar vestigii nu-s numai de la anii 1800, vestigii sunt și ceea ce cartea evită să pomenească măcar- plăcile de la Tărtăria și de la Sinaia, vorbitoare este și ceramica de la Cucuteni, Tezaurul de la Pietroasa și Podul de la Turnul Severin, botezat Podul marelui Traian, fără a dezvălui ceea ce, pe mine m-ar fi interesat, – glasul arheologiei de azi ducând până la viitoarea mare autostradă, la recentul oraș subpământean peste care buldozerele, ca și în alte cazuri, zădărnicesc cercetările…

Nu mă așteptam să găsesc o confruntare de opinii exprimată și analizată între  documente și autorii volumului astăzi premiat și cel al lucrării “Adevărata obârșie a poporului roman” de Valeriu D.Popovici-Ursu, Editura Gedo, Cluj, 2012, de exemplu, dar a vorbi de Constantin Moisil și cartea sa cu “privire asupra antichităților preistorice ale României, despre Istoricul cercetărilor preistorice”, publicată în 1910, fără a aminti nici un cuvânt despre “Dacia preisorică” de la 1913, de N. Densușianu, mare cercetător, călător în multe biblioteci, de la care emană și noua poziție a multor istorici, români și străini, alta decât cea oficială este o mare deziluzie a cumpărătorului de Carte bună care se aștepta la mai multă profunzime în reliefarea călătoriilor-călătorii de la care autorul și sfătuitorii săi abdică, inexplicabil, tocmai istoricii tineri! Să le facă treaba reporterii de la revista Formula As? Să nu uităm, un cercetător, C.I. Istrati (p.396), și-a găsit timp, încă de la apariție, să citească și să elogieze munca și ce se scrie în cartea semnată N. Densușianu.

Ne lipsește N. Densușianu, nu-l găsim nici pe B. P. Hașdeu cu al său volum Pierit-au Dacii, nici pe Viorica Mihai și controvesele la scrierea dacilor, pe Cicerone Poghirc și Ariton Vraciu, universitari ieșeni cuprinși în dezlegarea enigmelor, adevărate dispute științifice pe tema trecutului nostru istoric.

Dornic să se informeze despre adevărata obârșie a poporului român, atât de controversată, nesocotită și chiar combătută de unii, intersul pentru noile informații se impun și, personal aș fi pretins tânărului istoric o corelare, extindere și adâncire în dezbaterea controveselor prezente, că dacă nu o fac junii, entuziaștii, premiații, atunci cine? Despre vechimea poporului român spun lucruri interesante amintirile înaintașilor, jurnalistica, arta, e drept, dar e momentul să evidențiem ceea ce fac istoricii-istorici, arheologii, mai ales acum când și pietrele, nu numai din ziduri, au atâtea și atâtea de spus, nu putem să-i  lăsăm doar pe străini să ne scrie începuturile istoriei  României!

Paginile 333-351 ale volumului în discuție, cu privire la munca unor înaintași pentru a găsi loc de viață “Daciei imemoriabile” sper să-și găsească la autor motiv de lucru și de izbândă într-o altă provocare fructuoasă  pentru istoric în aș exprima  răspunsuri referitoare și la mai temelia obârșiei noastre.

                                                   Ion N. Oprea