Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XV(2016), nr. 326(16 – 31 Mai)

Scrisoare pastorală Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XV(2016), nr. 326(16 – 31 Mai)

Dragii mei enoriași! Hristos a înviat!

Proverbele – oglinda lui Dumnezeu. Poporul român a fost  conștient întotdeauna, – și a mărturisit aceasta de câte ori a avut prilejul -, că există o forță supranaturală, creatoare și conducătoare a lumii. Întreg folclorul românesc vorbește despre aceasta. În lucrarea de față, ne-am oprit asupra proverbelor, mai cu seamă că avem în curs de apariție un serial de patru volume de proverbe religioase românești, din care primul a apărut deja. În perspectivă, ne propunem ca, după apariția celor patru volume, să sintetizăm materialul respectiv și să realizăm  o sinteză pe tema Teologia și proverbele românești, așa cum am făcut cu alte noțiuni reflectate în paremiologia românească(justiția, Sf. Taine, spre exemplu). Trimiterile din lucrarea de față se fac la cele zece volume ale lui Iuliu Zanne.

  1. Din proverbele românești reiese, fără ambiguitate, că Dumnezeu este o ființă rațională, spirituală, cu chip de om, care intră în relație cu oamenii. Dumnezeu este forța supranaturală, creatoare și conducătoare a Universului. El este ființă rațională, Unul în ființă, dar întreit în persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Cele trei persoane formează Sfânta Treime. Legătura dintre cele trei persoane este dragostea. Cele trei persoane ale Sfintei Treimi au atribute specifice, dar și atribute comune. Omul din popor vorbește de ,,Moșul”(Dumnezeu-Tatăl), de Mântuitorul Iisus Hristos și de Sfântul Duh, precizând adesea lucrări ale acestor persoane în legătură cu omul.

           După ce parcurgem mai multe dintre astfel de proverbe, ajungem la concluzia că imaginea lui Dumnezeu este antropomorfă, ,,după chipul și asemănarea omului”. Pe Dumnezeu Îl poate atinge sau, la o adică, Îl poate lovi: ,,A da cu securea în Dumnezeu” (VI, 688), ,,Aruncă cu piatra-n Dumnezeu” (VI, 688). Dumnezeu are organe ca ale omului: ,,A fi (sta) după spatele lui Dumnezeu” (X, 371), ,,Când seceri la grâu, să laşi un peticel numai cât cuprinzi cu braţul, numit barba lui Dumnezeu, în mijlocul lanului, că aşa e bine” (IX, 314); folosește ca mijloc de transport un cal obișnuit:,, A descălecat Dumnezeu la …” (VI, 81); se ajunge la El, chiar în ceruri fiind, cu multă ușurință: ,,A călcat pe ou şi s-a prins de Dumnezeu” (VI, 665). Dumnezeu e foarte aproape de om: ,,A fi cu Dumnezeu în sân” (VI, 679) și omul are acces la El cu ușurință.

  1. Atributele lui Dumnezeu:
  2. Atributele comune:
  3. Sfințenia. Dumnezeu este sfințenia absolută: ,,Ca Dumnezeu” (IX, 214); ,,Ca Dumnezeu ce l-a făcut” (IX, 220); ,,Ca Dumnezeu ce l-au lăsat” (IX, 220); ,,Ca Dumnezeu ce l-o dat” (IX, 220); ,,Ca Dumnezeu ce l-o ţinut” (IX, 220);
  4. Spiritualitatea. ,,Pe Domnul, şi de nu-l vezi, de El să te înfricoşezi şi mult să te sfieşti” (VIII, 703); ,,Nimeni pe Domnul vede, iar El pe toţi îi vede” (VIII, 702);
  5. c. Dumnezeu este mai presus de legile naturale, de legile după care se conduce lumea văzută și nevăzută: ,,Dumnezeu unde voieşte, chiar legea firii se biruieşte” (VIII, 704); ,,Aşa a fost să fie de la Dumnezeu”(VI, 687), ,,Aşa a vrut Dumnezeu” (VI, 687), ,,Aşa-i, când n-are Dumnezeu stăpân” (VI, 637); ,,Ca Dumnezeu cine poate?”(VI, 642); ,,Când Dumnezeu va cu tine,/Şi dracul cu colaci vine” (VI, 649); ,,Când îi dă Dumnezeu, nici dracul n-are ce-i face” (VI, 650); ,,Când o dă Dumnezeu, nu are voie dracu să o ia” (VI, 650); ,,Când vrea Dumnezeu să ne hrănească, nu poate să împie­dice asta Sfântul Petru”(VI, 650); ,,Ce o vrea Dumnezeu sporeşte” (VI, 667); ,,Ce putem face înaintea lui Dumnezeu!?” (VI, 642); ,,Ce unul Dumnezeu dăruieşte şi orânduieşte, toată lumea nici a lua, nici a clăti poate” (VI, 645); ,,Cui Dumnezeu vrea a-i da, şi pe fereastră îi ţipă” (VI, 651); ,,Dacă vrea Dumnezeu şi tureatcă se face”(VI, 651); ,,Dumnezeu e atotputernic şi încă nu împacă pe toţi” (VI, 647); ,,Dumnezeu e mare om”(VI, 642); ,,Dumnezeu e mare şi puternic”(VI, 642); ,,Dumnezeu, că e Dumnezeu, şi nu poate mulţumi pe toată lumea” (VI, 647); ,,Dumnezeu, că-i mare, şi n-a dat la toţi deopotrivă”(VI, 651); ,,Iehova este târziu la mânie, dar mare în putere” (VI, 653); ,,Mare e Dumnezeu, dar meşter e şi dracu!” (VI, 642); ,,Mare-i Dumnezeu!” (VI, 641); ,,Nimeni nu poate sta-mpotrivă l-a Domnului voinţă” (VIII, 702); ,,Unde e greu, îţi ajută şi Dumnezeu” (VI, 661); ,,Unde este voia lui Dumnezeu, se biruiesc toate firile omeneşti” (VI, 646); ,,Unde nu va Dumnezeu, omul nu poate” (VI, 646); ,,Unde nu va să ajute Dumnezeu, în deşert se nevoieşte cineva” (VI, 646); ,,Unde va Dumnezeu, cu anevoie se poate muta cu sfatul” (VI, 645); ,,Unde vrea Dumnezeu sunt prieteni, bani şi de toate” (VI, 667).

            Dumnezeu este mai presus de legile firii și în voia Lui stau minunile, adică derogările de la legile fizice, fapte și evenimente, care nu pot fi explicate rațional, științific:

  1. Atotștiința. În fața lui Dumnezeu nu există taine sau necunoscute: ,,Domnul toate le vede şi le aude, d-aceea nu te mai ascunde” (VIII, 704); ,,Ştie Dumnezeu al cui e colacul” (VI, 664); ,,Ştie Dumnezeu al cui e sacul cu făină”(VI, 664); ,,Știe Dumnezeu al cui e sacul cu făină şi podul cu slă­nină” (VI, 663); ,,Ştie Dumnezeu ce face”(VI, 636); ,,Ştie numai Dumnezeu” (VI, 665); ,,Taina lui Dumnezeu nimenea nu o ştie” (VI, 636); ,,În tot locul sunt ochii lui Iehova” (VI, 638); ,,Nu ştie omul ce ştie Dumnezeu” (VI, 636);
  2. Atotprezența sau ubiquitatea: ,,Duhul când se revarsă, ca apa îneacă o lume” (IX, 203). Dumnezeu este atotprezent și în lumea aceasta și cea de dincolo. Însăși moartea nu este altceva decât o poartă de trecere din lumea aceasta la Dumnezeu: ,,A mers la Dumnezeu” (VI, 688).
  3. Veșnicia sau eternitatea: Dumnezeu este începutul și sfârșitul, mai presus de timp și de spațiu, infinitatea, eternitatea: ,,A fi alfa şi omega (V, 13). ,,Numai Dumnezeu este veşnic” (VI, 634)(Va urma).

*

            Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăției, mai spicuim un fragment:

            ,,O MARE PACOSTE. Acum cinci veacuri, la 1492, Columb aduce în Europa vestea descoperirii Americii, iar puțin mai târziu corăbierii lui aduc Europei sifilisul. Isprava lor a luat proporţii, încât, pentru stăvilirea urmărilor dezastruoase ale spirochetei, facultăţile de medicină au creat catedra de sifiligrafie.

           Aci ne mărginim la câteva ciudăţenii, mai mult ale organismului, decât ale bolii. Astfel e recunoscută de toţi extraordinara repeziciune şi putere de adaptare a organismului la orice accident şi împrejurare; adaptare aproape automată. De pildă, unui tăietor de lemne îi alunecă mâna în pânza fierăstrăului său cu câteva sute de turaţii pe secundă. De-abia a simţit grozăvia şi cade în nesimţire. Un şoc nervos opreşte afluenţa sângelui la creier, ceea ce aduce căderea în nesimţire, organismul stă astfel locului, fără vreo mişcare, căci altfel ar conturba lucrul zorit al apărării automate. Un val de sânge învăluie rana care se coagulează în atingere cu aerul şi formează un înveliş izolator. Ca la o comandă, fibrina din sânge se şi transformă în mici aţe, pe care le ghemuie ca un dop, în corpul tăieturii, unde se şi apucă să repare, lipind, completând etc. Temperatura locală se ridică, atingerea devine dureroasă, ca să fie asigurată liniştea apărării organice. Toată această adaptare la noua situaţie dovedeşte un serviciu automat de siguranţă a vieţii.

             Alt caz. Prin oarecare împrejurări, nişte musafiri nepoftiţi au intrat în sânge – microbii. Construcţia firii, serviciul automat de siguranţă, i-a şi luat în primire. Nişte celule de sânge le dau ocol şi se încaieră la trântă şi, de drag, îşi mănâncă musafirii – de unde şi numele, fagocite. Dacă musafirii sunt mulţi sau se înmulţesc vertiginos, pe măsură ce creşte primejdia, creşte şi temperatura, încât urcă până la 39 grade, 39 grade şi mai multe linii, urcă şi la 40 grade, şi când încăierarea e pe viaţă şi pe moarte, urcă şi la 41 grade. La temperatura asta, toţi musafirii şi bacilii capătă sentinţa de moarte. După osteneală, organismul se reface; nălucirile, de pe urma temperaturii la cap încetează; totul reintră în normal.

               Faţă de bacilul sifilisului, atitudinea serviciului de siguranţă e cu totul stranie: nu se apără, nu dă alarmă, îi lasă deschise toate căile, îi îngăduie să umble în inspecţie prin întreg organismul şi-1 lasă să ,,mănânce” ce pofteşte, până şi scoarţa de pe creier. De aceea a trebuit ştiinţa să ia măsuri împotriva lui, fiindcă natura nu vrea să se apere. Nu cumva Treponema asta e o pedeapsă neîndurată, aruncată, ca o frână, împotriva destrăbălării? Nu cumva în faţa acestei pedepse i s-a luat firii dreptul de apărare? De ce nu se apără? Tare-mi vine-a mă gândi la locul din Ieremia proorocul, unde zice: ,,Iată, voi trimite asupra voastră şerpi şi scorpii, împotriva cărora nu-i descântec şi vă vor muşca, zice Domnul.” Agentul patogen al sifilisului are chiar forma unor şerpi alergând. Un lucru e sigur, că organismul n-are, în iconomia constituţiei sale, nici un leac, sau apărare. Că, totuşi, ştiinţa, apucându-i urma din vreme, după tratament îndelungat, poate curăţi organismul de sifilis, asta e adevărat, însă mai e ceva de zis. Musafirul ăsta, pornit să roadă firele minţii îşi are calendarul lui. Isprava şi-o arată cu etape legate de numărul doi: la două săptămâni şi mai târziu după isprava cu păcat, apare un ulcer în regiunea inquinală; la două luni, atacă căile sângelui, în perioada aceasta apar ulceraţii prin alte părţi şi pe frunte. După doi ani inima, ficatul şi rinichii se află foarte tulburaţi şi bolnavi. Acum se întâmplă scleroza arterelor, care devin fragile, iar dacă se rupe vreo arteră la creier, asta pricinuieşte apoplexia, o moarte fulgerătoare. Dacă însă nu pricinuieşte vreo apoplexie, rezistând construcţia arterelor, sifilisul se retrage din sânge în lichidul cefalo-rahidian, care învăluie toată măduva spinării şi creierul, lichid care, prin elasticitatea lui, are rostul să apere de lovituri măduva şi creierul, neutralizând şi împrăştiind neprevăzutele presiuni ale accidentelor. După 20 de ani, îşi arată isprava asupra nervilor, rupând legăturile cu centrala de comandă, rupând corespondenţa între senzaţie şi reacţie, pricinuind paralizii prin toate părţile, ticuri nervoase, paralizii progresive şi pierderea unor însuşiri sufleteşti. Cum devin toate astea? Aşa, că defectându-se mijlocul de transmisie, sufletul nu mai are prin ce se exprima. Şi aşa, treptat-treptat, sifilisul rozând scoarţa cerebrală, împinge facultatea sufletească a cugetării în fundul întunecat al nebuniei.

             Iată, dar, pedeapsa neîndurată peste care dă mintea când nu-şi înfrânează poftele: e dată jos de pe tronul conducerii, şi, cu totul, trup şi suflet, prăvăliţi, legaţi în casa de nebuni. Nu mai vorbim de psihiatria sifiliticilor, decât că, până la o vreme, Treponema ca şi hormonul e un agent de foarte mare stimulare creatoare pentru scoarţa cerebrală. Asta ar veni aşa: agentul acesta ucigaş, dacă găseşte sistemul nervos, în speţă creierul, de-o sănătate şi de-o rezistenţă maximă, în tentativa lui de a-1 roade, nu face deocamdată alta decât că-1 mobilizează, îl dinamizează în procesele sale intime de ardere, şi astfel el se face un mediu foarte bun de transmisie a ideilor sufletului şi a lumii nevăzute. Asta face până la un loc ca agentul nebuniei să fie şi un agent al geniului. Dar de la o vreme, geniul acesta se întunecă în nebunie. E un foc, fireşte, însă un foc arzător, care nu iartă, ci arde aripile minţii, spre deosebire de focul divin, nearzător, care străluceşte în toate facultăţile minţii, tară să le ardă, adevăratul geniu al spiritului. Geniile care sunt ajutate şi de agentul nebuniei, mai toate manifestă o mândrie mare, o nesupunere faţă de Dumnezeu, un dezechilibru spiritual. Ei sunt cei ce zic: ,,Nu este Dumnezeu!” Scriptura constată realitatea lor şi le dă diagnosticul: ,,Zis-a cel nebun întru inima sa: Nu este Dumnezeu”. Prin urmare ateismul e o alienaţie mintală, nebunia mândriei, sau mândria nebuniei.”

*

            Gheorghe Trocan – un Om între oameni(II).   După patru luni de la angajare a devenit șef de fabrică. După alte câteva luni, din fabrica codașă a combinatului a făcut o fabrică fruntașă, iar muncitorii din acea fabrică chiar îl iubeau, fiindcă le redase demnitatea și le mărise simțitor salariile.  A fost remarcat de ministerul de resort și trimis doi ani la cursuri postuniversitare pentru comerțul exterior și relațiile externe, apoi pentru cadrele de conducere din marile unități economice. Viitorul părea tot mai luminos. Rezultatele n-au întârziat să apară, ele reflectându-se în funcțiile obținute: inginer șef la Combinatul Pipera din București, director general al Combinatului Pipera, director general-adjunct al Centralei de Prelucrare a Lemnului,  director al Direcției de Comerț Exterior al Ministerului Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții, ministru-adjunct cu Probleme de Comerț Exterior în cadrul aceluiași minister. A concentrat producția pe produse finite, orientându-o spre țările vestice, reducând astfel tăierile de păduri și exportul de lemn brut. Automat au crescut substanțial veniturile de valută forte la bugetul de stat. Pentru prima dată a introdus transportul cimentului vrac pe Canalul Dunăre-Marea Neagră de la fabrica de ciment din Medgidia, sistematizând sistemul de transport și încărcare-descărcare de la acea fabrică, mărindu-i astfel producția și reducând costurile. A construit în cadrul ministerului Fabrica de geam-cristal de la Scăieni(PH), producând în regie proprie oglinzile pentru mobila de export, reducând astfel cheltuielile cu cca. 14 milioane dolari anual. Se poate mândri, că a reușit să introducă, după tratative grele, pentru prima dată în istoria comerțului românesc, pe piața japoneză, mobilă, cristaluri și porțelanuri românești. A realizat la combinatul din Tr. Severin o linie de îmbinare a furnirelor la producția de placaj, ceea ce ar fi adus venituri valutare imense la bugetul statului, numai că a venit 1989 și fabricile au fost date la…. fier vechi! A creat la Gura Văii(MH) un punct de încărcare pentru export al cimentului produs la Tg. Jiu. A contribuit la organizarea și modernizarea portului din Orșova, acolo fiind depozitate și încărcate mari cantități de mărfuri pentru export din Oltenia și Banat. Datorită faptului că s-au desființat mai multe ministere și s-a înființat Ministerul Industriilor, a fost numit Director General la Direcția Generală de Export-Import a acestui minister. Având funcții înalte în domeniile industriei și comerțului și rezultate foarte bune în activitate, în plenara partidului din noiembrie 1989 a fost ales membru supleant în Comitetul Central.

            Da, chiar Domnul Gogu, copilul Mariei Trocan din Bârda Mehedințiului!(Va urma).

*

                  File de jurnal – 26 nov. 1981(II). ,,La Craiova am fost și la Editura ,,Scrisul Românesc”. L-am găsit pe Domnul director Ilarie Hinoveanu. M-a primit indiferent, dar, după ce, vrând-nevrând, a citit referatul Domnului Ștefan Pascu la lucrarea mea, și-a schimbat atitudinea. Abia atunci a observat că eu sunt din Bârda, satul de origine al fostului său coleg de liceu, Domnul Prof. Virgil Sfetcu, director general în Ministerul Învățământului, băiatul Părintelui Ionică Sfetcu. Atunci a observat, de asemenea, că Bârda este pendinte de comuna Malovăț, locul de origine al prietenului și fostului său coleg, Domnul Prof. Ing. Dr. Ion Popescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, băiatul mătușii Vergina lui Ion Țâră. Domnul Hinoveanu mi-a spus că va trebui să-i dau un telefon în jurul datei de 10 decembrie, fiindcă până atunci îi va veni un redactor nou în locul lui Ion Rusu-Șirianu. Mă va pune în legătură cu el și vom vedea ce se poate face ca să dea drumul lucrării mele cu Nicolae Iorga la tipografie. I-am vorbit de lucrarea Elemente de filozofia istoriei în gândirea lui Nicolae Bălcescu. Mi-a spus să vin cu ea tot în decembrie. De asemenea, mi-a spus ca să aduc textul în românește al rezumatului lucrării cu Iorga, spre a-l încredința unor cadre de la Universitatea din Craiova în vederea traducerii. Am vorbit cu Domnul Hinoveanu și despre reeditarea lucrării lui Nicolae Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice. Mi-a spus să fac un referat ca să-l analizeze. În orice caz, ideea îi surâde, Iorga fiind o permanență pe linia preocupărilor editurii.” (Va urma).

*

          Autoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a mai primit câteva ajutoare și donații astfel:  Doamna Butoi Denisa din Londra(Anglia), fiică a satului Malovăț: 600 lei; Domnul Bogdan Cosmin din Tr. Severin: 250 lei; Domnul Bogdan Gheorghe – Gabriel din Germania, fiu al satului Malovăț și Domnul Popa Mario-Cristian din Timișoara: câte 200 lei; Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG), Doamna Pera Măriuca din Tr Severin, fiică a satului Malovăț și Domnul Bubatu Bogdan-Alexe din Timișoara: 100 lei;  Domnul Vasilescu Marius din Italia, fiu al satului Malovăț, Doamna Antonescu Mădălina din București, Doamna Ing. Melania Caragioiu din Canada și Doamna Mehedințu Elena din Brașov: câte  60 lei; Domnul Popa Mihai din Rm. Vâlcea, Domnul Toma Vasile-Florin din Motru(GJ) și Domnul Gârjoabă Daniel din Spania, fiu al satului Malovăț: câte 50 lei;

          Domnii Surugiu Gh. Mihai și Cotea Doru-Daniel din Malovăț au achitat câte 50 lei pentru contribuția de cult;   

          Domnii Iordache Mihai, Tărăbâc Grigore, Dima Vasile și Popescu Gh. Gheorghe din Malovăț au donat câte 50 lei pentru lucrările efectuate la biserică;

          Ne cerem iertare pentru o eroare strecurată în numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale”. Părintele Prot. Prof. Dr. Ioan Dură din Bruxelles(Belgia), împreună cu enoriașii săi de la Parohia ,,Sf. Grigorie Teologul” din Schiedam-Rotterdam(Olanda) au donat parohiei noastre suma de 2.211 lei. Banii au fost trimiși prin bancă și în extrasul de cont se fac mențiuni sumare, telegrafice, așa încât nu am știut toate aceste amănunte.

         Tuturor celor de mai sus le mulțumim cordial. Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

*

            În cursul lunii mai am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe și câtorva bolnavi din sat, astfel: 3 Mai(Bârda): 100 pâini; 8 Mai(Malovăț): 210 pâini; 15 Mai(Bârda): 100 pâini; 21 Mai (Malovăț): 130 pâini; 22 Mai(Malovăț): 120 pâini; 29 Mai(Bârda); 110 pâini. Așadar, în luna mai s-au donat 770 pâini. Copiilor participanți la slujbe li s-a donat și ciocolată. În zilele de Sf. Paști brutăria a fost închisă.

*

            Lucrări la biserică. Am reușit să montăm la biserica din Malovăț și o instalație de alarmă. Se declanșează automat, când sesizează mișcare sau căldură corporală. Era necesară o asemenea instalație, fiindcă această biserică a fost jefuită cu mai mulți ani în urmă de două ori.  Instalația a costat 1.700 lei și a fost montată de firma ,,Scand” din Tr. Severin, singura autorizată în Mehedinți pentru a efectua lucrări de acest gen. Orice donație este binevenită. Dorim să montăm o instalație de alarmă și la biserica din Bârda în cursul acestui an.

*

            Domnul Ing. Dumitru Mucioniu din Tr. Severin a efectuat o serie de lucrări la instalația electrică a bisericii din Malovăț(înlocuirea tabloului vechi de siguranțe cu altul nou, izolarea unor cabluri etc.), conform indicațiilor ofițerilor de la ISU. Toate aceste lucrări, Domnul Mucioniu Dumitru le-a făcut gratuit, așa cum a procedat și în anii trecuți, de câte ori am avut probleme cu instalația electrică la biserici. Îi mulțumim respectuos. Dumnezeu să-i răsplătească!

*

            Plăți. În această perioadă, parohia noastră a făcut câteva plăți mai mari, astfel: 1.900 lei pentru instalația de clopote de la biserica din Malovăț; 1.700 lei pentru instalația de alarmă de la biserica din Malovăț; 770 lei  pentru pâinea donată în luna mai;  629 lei pentru impozit; 200 lei transport cărți de la tipografia din Craiova; 200 lei materiale pentru instalația electrică a bisericii din Malovăț; 200 lei pentru colete; 190 lei pentru cărți;  170 lei pentru icoane; 140 lei pentru ciocolată; 120 lei  pentru calendare;  100 lei pentru făclii; 50 lei pentru internet, cât și altele mai mici.

*

          Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Condamnatul, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6648(24 mai), p. 4; Duhul Sărbătorii, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6649(25 mai), p. 4; Taina Sfântului Botez reflectată în proverbele românești, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6650(26 mai), p. 4; Imaginea publică, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6651(27 mai), p. 4; Băscuța, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6652(28-29 mai), p. 4; ,,Scrisoare pastorală” – 325, în ,,Clipa”, Philadelphia(SUA), 2016, 30 mai, ediție on-line (http://www.clipa.com); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia-Mare(MM), 2016, 30 mai, ediție on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2016, 30 iun., ediție on-line(http://armoniiculturale.ro); Epoca dihoniei, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6653(31 mai), p. 4; Comedie națională, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6654(1 iun.), p. 4; Între politică și morală, în ,,Omniscop”, Craiova, 2016, 1 iun., ediție on-line(http://www.omniscop.ro); în ,,Națiunea”, București, 2016, 4 iun., ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro); Haz de necaz, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016) , nr. 6655(2 iun,), p. 4; Eclipsa, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6656(3 iun.), p. 4; Planeta, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6657(4-5 iun.), p.4; Un posibil sfânt mehedințean, în ,,Națiunea”, București, 2016, 5 iun., ediție on-line (http://www.ziarulnatiunea.ro); Oferta de carte – Iunie, în ,,Clipa”, Philadelphia(SUA), 2016, 6 iun., ediție on-line(http://www.clipa.com); Scrisoare lui Eminescu(VIII), în ,,Omniscop”, Craiova, 2016, 7 iun., ediție on-line(http://www.omniscop.ro); In memoriam: Învățător Gheorghe Sfetcu, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6658(7 iun.), p. 4; Procesul lui Dumnezeu, în ,,Datina”, Tr. Severin, an. XXVI(2016), nr. 6659(8 iun.), p. 4;

            Pe blogul Domnului Ioan Miclău din Australia sunt postate fotografii și prezentări ale cărților preotului Dvs. Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I și Oameni, fapte, întâmplări(în colab. cu Pr. Stelian  Zoican)( https://ionmiclau.wordpress.com);

*

              Simpozion. În zilele de 30 mai – 1 iun. s-a desfășurat la Tr. Severin ediția a VIII-a a Simpozionului Internațional  ,,Mehedinți – Istorie, Cultură și Spiritualitate”, organizat de Episcopia Severinului și Strehaei în parteneriat cu Facultatea de Teologie din Craiova. Prea Sfințitul Episcop Nicodim s-a implicat personal în organizarea acestui simpozion, iar rezultatele au fost la înălțime. La simpozion au participat  ierarhi din mai multe eparhii românești din țară și străinătate, profesori universitari și cercetători din Atena, Tesalonic, Sofia, Belgrad, Ungaria, Craiova, București, Târgoviște, Alba Iulia, Arad, Timișoara etc. Temele  abordate de către participanți au fost dintre cele mai diverse: din domeniile scripturistic, dogmatic, moral, patristic, pastoral, istoric, pedagogic, muzical, folcloric, etnografic etc. La lucrările simpozionului au asistat preoți și profesori de religie din Mehedinți și iubitori de cultură din diferite domenii de activitate. Preotul Dvs. a participat cu trei comunicări: Imaginea lui Dumnezeu reflectată în proverbele românești, Studii și materiale de Pedagogie publicate în revistele bisericești(1874-2014) și Elemente de filozofia istoriei în prefețele mineielor lui Chesarie al Râmnicului.

            Comunicările de la simpozion vor fi publicate de  către episcopie în volum.

             Și această ediție a simpozionului mehedințean a fost o reușită incontestabilă în peisajul cultural național. Într-un județ în care activitatea culturală este aproape inexistentă, un astfel de simpozion este ca o oază într-un pustiu.

*

            Inspecții. În ziua de 28 Mai, doi ofițeri de la pompieri au venit în inspecție la biserica de la Malovăț, pentru a vedea dacă ne-am făcut ,,temele”, pe care alți colegi ai dumnealor ni le-au dat înainte de Paști. Cu o zi înainte Domnul Ing. Dumitru Mucioniu tocmai terminase lucrările la instalația electrică. Mai aveam de pus doar un geam pe masa din biserică. Am scăpat fără amendă și de data aceasta! Vorba ăluia: ,,Să fii cum să fii, numai să ai noroc!”

*

            Excursii. În luna iulie, la o dată pe care vom stabili-o de comun acord, organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Mânăstirea Vodița- Orșova – Mânăstirea ,,Sf. Ana” – Valea Dunării – Mânăstirea Mraconia – Moldova Nouă – Mânăstirea Slatina-Nera – Oravița – Mânăstirea Ciclova – Bozovici – Tr. Severin. Prețul va fi de maximum 50 lei, în funcție de numărul de participanți.

            În ziua de 25 Iulie organizăm excursie la Mânăstirea ,,Sf. Ana” de la Orșova. Vom participa la slujba arhierească ce va avea loc atunci, cu prilejul hramului Sf. Mânăstiri. La întoarcere vom vizita Mânăstirea Vodița și Muzeul Hidrocentralei ,,Porțile de Fier” I. Prețul va fi de aprox. 10 lei/pers.

*

            Filme. Începând cu luna iunie, avem posibilitatea ca să vă oferim cel puțin un film cu tematică religioasă la biserică. Avem niște filme excepționale, pe care nu le veți putea vedea la televizor. Pentru luna iunie vom difuza filmul Lavra Pociaev. E vorba de istoria zbuciumată a unei mânăstiri ucrainiene din vremea invaziilor tătare până în vremea regimului comunist. Vizionezi acest film cu lacrimi în ochi, impresionat profund de puterea extraordinară a rugăciunii, sfinților, moaștelor și icoanelor, de credința acelor oameni, Filmul va fi difuzat la biserica din Bârda vineri, 17 iunie, ora 19, iar la biserica din Malovăț vineri, 24 iunie, ora 19. Vă așteptăm cu drag!

*

             Lucrări în comună. În Bârda a fost terminat de asfaltat drumul principal, cât și toate ulițele din Mucești, Memești și Rolești. Domnul viceprimar Sfetcu Aurel s-a implicat în realizarea acestei lucrări. Îi mulțumim.

*

             Zâmbete.●,,- Serviți mormoloci în acest restaurant?” ,,- Servim pe oricine! Luați loc!”          ●,,Românii la olimpiadă în prima zi au luat o medalie; a doua zi au mai luat una; a treia zi i-au prins!”  ● Nu te îngrijora în legătură cu bătrânețea. Nu ține mult!  ,,- Dvs. când mergeți cu colindul?” ,,- Noi, mânca-ți-aș, mergem cu colindatul decât ,,Când boierii nu-s acasă!”      ,,- De ce nu au voie ardelenii să spună bancuri decât până joi?” ,,- Să nu-i apuce râsul duminica la slujbă!”

*

            Botezuri. În ziua de 28 Mai am oficiat Taina Sf. Botez pentru Bubatu Luca-Mihai, fiul Domnului Bubatu Bogdan-Alexe și al Doamnei Bubatu Raluca-Octavia din Timișoara. Să le trăiască!

*

           Program. În luna iunie avem următorul program de slujbe: 4 Iunie(Malovăț-Bârda); 5 Iunie(Malovăț); 9 Iunie(Bârda, slujbă; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 11 Iunie(Malovăț- Bârda); 12 Iunie(Bârda); 18 Iun.(Malovăț-Bârda); 19 Iun.(Malovăț); 20 Iun.(Malovăț); 24 Iun.(Bârda, slujbă; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 25 Iun.(Malovăț-Bârda); 26 Iun.(Bârda); 29 Iun.(Pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, ori la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

            Hristos a înviat!

                         Pr. Al. Stănciulescu-Bârda