Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » VASILE BELE: Amintiri prezente …

VASILE BELE: Amintiri prezente …

Până și frunza tremură
în bătaia vântului de octombrie
furnicile – harnice toată ziua și-au adunat
vrute-și-nevrute în casa lor
vulpea în căutarea unei prăzi
încearcă să imite lătratul câinelui atent la tot ce-i
în jurul său
atent la stăpânul cel pe care-l slujește
de foarte mulți ani
au îmbătrânit împreună
stăpân și câine
doar credința și dragostea au rămas la fel
 
din cauza gerului cumplit
și cuiele din fereastră au slăbit din rezistența lor
încă stăpânul nu a avut bani să le schimbe
cu modernitatea termopană
îi plac așa cum le-a găsit
când a venit pe lumea asta
casa atunci era a bunicilor materni
n-a schimbat nimic
și nici n-ar dori vreo schimbare
de dragul celor care s-au grăbit să plece
spre o altă lume
 
și cuvântul a ruginit de atâta tăcere
copacul cu rădăcina adâncă înfiptă în pământ
este martorul istoriei – pe-aici doar liniștea și
prietenia și rugăciunea și bunătatea domnesc
valorile morale încă nu au dispărut
ca în curtea vecinilor
aici respectul este același pentru ce a fost
pentru ce este și evident pentru ce va fi
pentru ce va rămâne
 
oricâte generații se vor perinda prin ocol
vor trebui să respecte ce au găsit la venirea lor
altfel nu au ce călca pământul sfânt
 
încă nu s-a dat startul chiar dacă latratul
se-aude din ecou
 
Baia Mare, ianuarie, 2015