Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » PASTORALA » Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XV(2016), nr. 331(1 –15 August)

Scrisoare pastorală – Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi, Anul XV(2016), nr. 331(1 –15 August)

Dragii mei enoriași!

Titanicul vremii noastre. La începutul veacului trecut, mai precis în anul 1912, s-a construit cel mai mare vapor cunoscut până atunci. I s-a dat numele ,,Titanic”. El era proiectat să traverseze Oceanul Atlantic și să transporte pasageri și mărfuri între Europa și America. Când l-a văzut lansat la apă, proprietarul lui a exclamat: ,,Nici Dumnezeu nu-l poate scufunda!” Și Titanicul a îmbarcat 2.228 de persoane, cantități imense de mărfuri și a pornit la drum. Avea în el camere de locuit ca la hotel, restaurante, săli de spectacole, orchestre, ofițeri, marinari, bucătari, hamali, lume de toate categoriile sociale. Unii duceau cu ei bani și bijuterii, alții stocuri mari de mărfuri, alții doar speranțe într-o viață mai bună. Într-o noapte neagră ca smoala, când pe ,,Titanic” petrecerea era în toi, vaporul s-a izbit de un sloi mare de gheață, ce plutea fără țintă. O spărtură în pântecele vasului a fost de ajuns, ca apa să dea năvală. Toate strădaniile marinarilor de a astupa gaura din peretele vaporului au rămas neputincioase. Șuvoiul de apă a umplut magaziile imense, înnecând oameni și mărfuri, ridicându-se tot mai sus. Cele câteva bărci de salvare au fost insuficiente pentru mulțimea de pasageri și marinari. În apele reci, amestecate cu sloiuri de gheață, au murit  1.514 oameni. Câțiva au reușit să se salveze fie cu ajutorul bărcilor de salvare, fie cu ajutorul scândurilor ce pluteau deasupra apelor.

Îmi amintesc mereu de această nenorocire, de câte ori văd cum forțe uriașe din umbră uneltesc în fel și chip împotriva Bisericii lui Hristos. O fac de două mii de ani, dar în ultima vreme lupta s-a intensificat, fiindcă și mijloacele și metodele s-au diversificat. În prim plan este descreștinarea bătrânului continent european. Două milenii de creștinism trebuie măturate din conștiința celor aproape trei sferturi de miliard de locuitori europeni. Ținta ar fi apoi continetul american, dar acolo lucrurile sunt mult mai simple, fiindcă religia creștină are rădăcini superficiale. Aici, în Europa, lupta este cea mai grea și ea a început demult, pe mai multe planuri. Menționăm:

  • Islamizarea treptată a Europei, prin introducerea unui număr cât mai mare de musulmani pe continent. Aceștia au misiunea de a înlocui populația băștinașă, îmbătrânită, cu o natalitate foarte mică. Statisticile vorbesc că în prezent sunt în Europa 80 milioane de musulmani, în 2020 vor fi 160 milioane, iar în 2050 jumătate din populația europeană va fi de musulmani. Sunt numeroase orașe mari ruropene, în care sunt cartiere întregi ocupate de musulmani, cartiere în care nu au acces nici mașinile poliției, salvării sau pompierilor. Ei își fac legea și nimeni n-are voie să intervină. În unele zone/orașe sunt atât de mulți, încât au reușit să-și impună reprezentanți în parlamente. Astăzi Londra are primar musulman! Franța și Belgia sunt țările cele dintâi vizate ca să fie islamizate în următorii ani. Pentru a avea mai mult succes în această lucrare, musulmanii recurg la acte de o cruzime greu de imaginat și de neînțeles pentru europeanul veacului XXI! Atentate teroriste, masacre în masă ori în particular, amenințări de tot felul, așa încât teroarea să cuprindă ușor-ușor pe localnici;
  • Provocarea de conflicte și chiar războaie între popoarele europene creștine, după vchiul principiu ,,divide et impera”(împarte și stăpânește). Situația deosebit de critică în care se află stabilitatea europeană, face ca să se simtă miros de praf de pușcă în această zonă. Cu cât tensiunile politice și militare vor fi mai mari între statele creștine, cu atât terenul propice proliferării noilor intruși va fi mai larg. Războiul dintre Rusia și Ucraina, situația foarte încordată de la Marea Neagră sau de la Marea Nordului, degringolada din Turcia, sunt doar câteva puncte fierbiniți ale continentului.
  • Menținerea războielor în Orientul Apropiat, pentru a determina cât mai mulți musulmani să emigreze spre Europa.
  • Promovarea prin orice metode și mijloace a unor minorități, în detrimentul majorității; impunerea unor practici și mentalități străine culturii, moralității, religiei și filozofiei de viață a  societății tradiționale europene, sub pretextul modernismului. Am menționa în acest sens homosexualii, lesbienele, pedofilii, sectele religioase etc.;
  • Promovarea unui învățământ cât mai superficial, în care patriotismul să fie desconsiderat, hulit, socotit o caracteristică a trecutului, o gândire învechită, perimată;
  • Sărăcirea statelor europene prin jocuri de piață și de valori monetare, încurajarea împrumuturilor astronomice, pentru a le oprima orice posibilitate de a-și apăra resursele naturale și de a le folosi în interes propriu; încurajarea emigrărilor masive sub pretextul câștigurilor mai rentabile în străinătate; ștergerea granițelor între state și a ideii de apartenență la un popor anume; promovarea ideii de globalizare.

Un pericol important în calea împlinirii acestor deziderate îl constituie creștinismul. Această religie apără până la martiriu valori religios-morale și este reprezentată, deocamdată, de majoritatea europenilor. Tocmai de aceea trebuie eliminată cu orice preț. Un plan diabolic este pus la punct în această perioadă, pe lângă alte multe metode prin care forțele răului susțin războiul împotriva Bisericii lui Hristos. Este vorba de un program, care va elimina automat de pe internet tot ceea ce privește creștinismul: scris, imagine, sunet. În felul acesta, generațiile tinere, dar și toți utilizatorii de internet vor fi lipsiți de orice informație privind creștinismul, de orice imagini religios-creștine, de orice cântări  creștine. Vor fi lipsiți de orice luări de poziție pentru apărarea creștinismului. Nu același lucru se aplică și celorlalte religii. De ele nu se vorbește nimic.

 Începuturile unui asemenea plan criminal sunt semnalate încă înainte de al doilea război mondial, părintele său fiind un oarecare Richard Coudenhove Kalergi(1894-1972). Din păcate, și-a găsit adepți în rândurile oamenilor politici cu putere de decizie la nivel mondial. Se pare că, mai mult ca oricând, planul acesta este bine pus la punct și ar avea, după cum zic susținătorii lui,  toate șansele să fie implementat. Fondatorul lui ar putea spune, asemenea constructorului Titanicului de la începutul veacului trecut: ,,Nici Dumnezeu nu-i va putea sta împotrivă!” Până la urmă s-a văzut!

 Aș reține doar cuvintele Mântuitorului ,,voi zidi Biserica Mea și nici porțile iadului nu o vor nimici pe ea!”  Dacă El a zis așa, nu pot să-l cred pe Kalergi și pe adepții lui. Nu pot! Asta e!    

*

           Sfaturi părintești. Din cartea Părintelui Arsenie Boca, Cărarea împărăției, mai spicuim un fragment: ,,UN RĂSPUNS FIOROS. Un învăţător întâlni un copil pe drum. Copilul era mic, nu venise la vremea de şcoală şi nu ieşise printre oameni. ,,- Al cui eşti tu?”  ,,- Al dracului”, – răspunse copilul. Învăţătorul încremeni. ,,- Cum te cheamă?”  ,,- Satana!” ,,- De unde vii?” ,,- Din iad!”

Învăţătorul cercetă obârşia acestui răspuns fioros şi află următoarele:

Mama copilului se certa foarte des cu tatăl lui, care era beţiv, şi-i zicea: ,,- Ce-i, drace, iar ai venit beat pe capul meu?” La asta, tatăl holba ochii, încleşta pumnii, şi-un potop de înjurături îi ieşea pe gură. Copilul fugea speriat, plângând, în braţele mamei, dar mamă-sa îl alunga, zicând: ,,- Fugi, satano, nu mă mai năcăji şi tu în iadul ăsta de casă!”

De aici a învăţat copilul, că pe tată-său îl cheamă ,,dracul”, pe el ,,satana” şi că ei toţi trăiesc ,,în iad!”

*

              Pricesne. În preajma Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, redăm mai jos câteva pricesne interpretate de  Pr. Ovidiu Ciprian Martiș, Georgiana Chrobatiuc și Pr. Marius Ciprian Pop: 

 


   Ajută-ne, Măicuță!

 

,,Trâmbița va suna tare

De la munte pân-la mare!

Ajută-ne , Măicuță,

Să ne rugăm mereu,

Să credem totdeauna,

Că este Dumnezeu.

 

Vii și cei din morminte

Cu toți vor sta înainte!

Ajută-ne , Măicuță,

Să ne rugăm mereu,

Să credem totdeauna,

Că este Dumnezeu.

 

Așteptând cu mult fior

Pe-al lumii judecător,

Ajută-ne, Măicuță,

Să ne rugăm mereu

Să credem totdeauna,

Că este Diumnezeu.

 

Și vom cugeta în sine,

Doamne ce va fi cu mine,

Ajută-ne, Măicuță,

Să ne rugăm mereu,

Să credem totdeauna,

Că este Dumnezeu.

 

De-am făcut bine sau rău,

Azi toate le aud eu!

Ajută-ne, Măicuță,

Să ne rugăm mereu,

Să credem totdeauna

Că este Dumnezeu!

Ție, Maică,-ți cer!

 

Lacrimile-mi curg pe față

Cu păreri de rău,

Supărat-am în viață

Rău pe Dumnezeu!

Ție, Maică,-ți cer,

Nu lăsa să pier,

Du-mă sus la Fiul Tău

Și la Dumnezeu!

 

Dacă drumul vieții mele

Va fi foarte greu,

Să-mi întinzi în zile grele,

Maică, brațul tău!

Ție, Maică,-ți cer,

Nu lăsa să pier,

Du-mă sus la Fiul Tău

Și la Dumnezeu!

 

Când în clipele din urmă

Domnul ne-a chema,

Roagă-L să ne izbăvească

De durerea grea.

Ție, Maică,-ți cer,

Nu lăsa să pier,

Du-mă sus la Fiul Tău

Și la Dumnezeu!

 

Maica cerului

 

Maica cerului,

Nădejdea poporului,

Sfântă Marie,

Pentru noi roagă-te!

 

Atunci pe neașteptate,

Toate vor fi dătinate,

Maica cerului,

Nădejdea poporului,

Sfântă Marie,

Pentru noi roagă-te!

 

Și lumeasca pomenire

Va privi la înălțime.

Maica cerului,

Nădejdea poporului,

Sfântă Marie,

Pentru noi roagă-te!

 

Văzând norii luminați

În mulți sfinți înconjurați,

Maica cerului,

Nădejdea poporului,

Sfântă Marie,

Pentru noi roagă-te!

 

Pe care cu-nfiorare

Va veni judele mare,

Maica cerului,

Nădejdea poporului,

Sfântă Marie,

Pentru noi roagă-te!

 

De sfinți îngeri însoțit,

Ca un Domn ceresc mărit,

Maica cerului,

Nădejdea poporului,

Sfântă Marie,

Pentru noi roagă-te!

*

          Dreptatea lui Cuza. Puțin  a stat la cârma țării marele domnitor(1859-1866), dar a lăsat urme de neșters în conștiința poporului român. Eram elev, când mi-a căzut în mână un volum impresionant, care cuprindea legende legate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Multe dintre ele mi-au rămas întipărite în minte și în suflet și-mi amintesc de ele de câte ori văd  sau trăiesc câte o situație asemănătoare.

          Într-o seară, pe un post de televiziune foarte vizionat, o fetiță de școală primară pleda cu inteligență pentru eliberarea mamei sale din pușcărie. Aceasta furase dintr-un magazin o bucată de cârnat, fiindcă nu avea bani să cumpere, iar seara trebuia să-i pună ceva pe masă fetei. Fusese prinsă, judecată la urgență și condamnată la trei ani cu executare. Era impresionantă pledoaria fetiței pentru eliberarea mamei. Ea își punea speranța în Dumnezeu și  în președintele țării. Redactorul i-a pus la dispoziție hârtie și condei și a ajutat-o să redacteze cererea către președintele țării de grațiere a mamei întemnițate. Nu știu dacă s-a rezolvat problema sau nu, dar un caz asemănător s-a petrecut și în vremea lui Cuza.

             Într-o zi, Alexandru Ioan Cuza a făcut o inspecție la o pușcărie. Toți pușcăriașii au fost aliniați și domnitorul a trecut pe la fiecare și l-a întrebat cum îl cheamă și de ce a fost condamnat. Fiecare susținea că a fost condamnat pe nedrept, că s-au folosit martori și probe false, că totul a fost o uneltire sau răzbunare etc. Ultimul din șir era un amărât zdrențăros. Se vedea că este om de la țară, necăjit. Cuza l-a întrebat și pe el: ,, – Dar dumneata de ce ești condamnat? Tot nevinovat?” Omul a dat din cap și a spus: ,, – Nu, Doamne, pe drept sunt condamnat! Am furat o traistă de porumbi de la boier, ca să-i fierb și să dau la cei cinci copii mâncare! Nu aveam altceva să le dau și de două zile nu mâncaseră nimic. M-au condamnat la trei ani, dar pe drept!” Cuza a izbucnit ca un vulcan: ,, – Domnule comandant! Cum vă permiteți să țineți aici, în pușcărie, un hoț între atâția oameni cinstiți? Ieși afară, banditule! Ia de la mine o pungă de galbeni și să nu te mai prind pe aici câte zile vei avea! Aici, după cum se vede, sunt numai oameni cinstiți și nevinovați, nu hoți ca tine!” Și omul a ieșit pe poartă, îmbrâncit de gardieni.

             Astăzi, o fetiță încerca să obțină grațierea de la Domnul Klaus Iohannis pentru mama sa, condamnată la trei ani pentru o bucată de cârnat. Cu oarecare timp în urmă, o bătrână din Banat de peste 80 ani era la pușcărie iar pentru trei ani, fiindcă un nepot îi legase un reșou la firul de curent, de la tabloul de siguranțe, deci înainte de contor, pentru ca să se dezmorțească și ea, fiind vreme grea de iarnă! Nu e ușor să dai o grațiere într-o asemenea situație! Nu este ușor, fiindcă nu mai sunt oameni ,,cinstiți” în pușcărie, ca pe vremea lui Cuza. Pe aceștia îi vezi la plajă la Marea Neagră, Marea Egee, Insulele Caraibe, în cazinouri, restaurante, la munte și-n alte asemenea locuri de destindere și distracție. Îi vezi la televizor dând lecții de moralitate națiunii sau chiar la tribuna parlamentului propunând legi pentru popor! Asta în ciuda faptului că au condamnări grele pentru sute de milioane de euro  delapidate sau luate ca mită, pentru suprafețe imense de teren sau de pădure vândute pe sub tejghea, pentru înstrăinarea unor bogății ale țării, pentru multe alte fapte penale și tot felul de matrapazlâcuri.

           Cât de mult a evoluat justiția, domʹle, în o sută cincizeci de ani! Păi, nu?

*

           File de  jurnal – nov. 1981(IV). ,,Sâmbătă au început lucrările sesiunii. Când m-am dus cu Domnul Medan la Casa de Cultură a Tineretului, ne-a întâmpinat Doamna Maria Bucătaru, directoarea Muzeului Județean. Îl cunoștea bine pe Domnul Medan. Când a aflat cine sunt, a exclamat surprinsă: ,,- Vai, Domnule S., noi am crezut că sunteți vreun bătrânel pensionar, care, îngrozit de capriciile soției, ar vrea să mai plece în lume! Când acolo, uite ce bătrânel ne apare acum. Păi, dumneata vei fi colaboratorul nostru multă vreme!” E o femeie de vreo 45 de ani, bine legată, blondă, o femeie care mai păstrează încă trăsăturile frumuseții.

          La deschiderea festivă a prezidat Domnul Iulian Antonescu, director la Consiliul Culturii și câteva organe ale puterii locale. Domnul Antonescu, un tip gras, rotofei, cu multe ticuri nervoase faciale, ironic, trecând fulgerător de la zâmbet la încruntare, foarte adesea teatral, a vorbit frumos despre rolul muzeelor ca prezență activă în viața spirituală a poporului. A pledat insistent pentru menținerea caselor memoriale.

           La acest simpozion a venit și Părintele Dumitru Bălașa de la Drăgășani. Venise spre dimineață. Era obosit, dar bucuria de a mai participa i se citea pe față cu prisosință. Dintre vorbitorii de la lucrările în plen, am remarcat comunicarea Domnului Agrigoroaiei. În orice caz, Universitatea ,,Al. I. Cuza” și Institutul ,,A. D. Xenopol” din Iași, prin reprezentanții lor, nu m-au mulțumit. Figuri tinere, șterse, dogmatiste, ținându-se de buche, fără respirația largă a oratorului stăpân pe materia sa.

             Am luat masa la cantina partidului. Am fost la masă cu Părintele Bălașa, Domnul Prof. Virgil Medan și Domnul Constantin Stihi-Boss de la Biblioteca Academiei din București. Domnul Stihi este un om citit, o adevărată enciclopedie, dar ca individ lasă de dorit(…).

             După-amiază, lucrările s-au desfășurat pe secțiuni. Fiindcă nu se prezentaseră toți cei înscriși, s-a dat cuvântul și celor programați pentru duminică, 22 nov. La câteva comnicări a participat și Domnul Iulian Antonescu, apoi, când și-a dat seama că devine ridicol prin permanenta sa dormitare, moțăială și indiferență, a plecat ,,doar pentru o clipă, pentru suflețelul meu!” S-a reîntors când  se citea ultima comunicare. La sfârșit, a afirmat cu tupeu: ,,Vă sunt îndatorat! M-ați delectat! Vă asigur că 108 kg ale trupului meu au vibrat de noutatea informației și competența documentației dvs.!”

              Eu am prezentat comunicarea Mesajul operei istorice în context politico-social după concepția lui Nicolae Iorga. N-am putut citi decât câteva pagini, după care am vorbit liber. Domnul Prof. Iosif Naghiu s-a ridicat și și-a exprimat admirația că un tânăr venit de pe cine știe ce meleaguri le-a prezentat o lucrare muncită și competentă despre N. Iorga. În finalul aprecierilor m-a rugat să spun în ce domeniu lucrez. Am spus cu voce tare, spre surpriza celor din sală: ,,-Sunt preot! Sunt popă de la țară, domnule!” De atunci m-am bucurat de o atenție deosebită din partea tuturor, de parcă aș fi fost de-al lor dintotdeauna(…).”

*

           Evadarea. Veneam de la Constanța cu trenul. În compartimentul în care mă aflam eu au venit și trei doamne din București. După cum le-am citit eu pe față, erau demult trecute de șaptezeci de ani. Erau de o bucurie rar întâlnită. Parcă erau niște fetițe de școală primară, care au luat vacanță  după o perioadă grea. Povesteau tot felul de întâmplări, descriau până în cele mai mici detalii locurile pe care le vizitaseră de la Mangalia până la Eforie Nord. Petrecuseră trei zile pe litoral, dormiseră la hotel, umblaseră cu taxiul sau pe jos. Multe locuri ținuseră morțiș să le vadă, fiindcă acolo fuseseră cu o jumătate de veac în urmă, pe vremea când fuseseră și dânsele tinere…

           Doamnele își aminteau și de escapadele pe care le făcuseră în verile trecute. Cu un an în urmă urcaseră în tren la Brașov, ca să vină la București, dar, neatente, se treziseră în Arad. Era motiv de mare haz această întâmplare și altele asemenea.

           După o vreme, cu cât ne apropiam  de București, doamnele deveneau mai triste, mai rezervate. Au început să se plângă de copii, de nedreptățile ce le fac aceștia în fiecare zi, de bădărăniile lor, de facturi, de datorii, de viață, de bătrânețe etc. Așa am aflat și eu, că dânsele sustrag din pensii câte puțin în fiecare lună, ca să nu sesizeze copiii, iar vara, iarăși fără știrea acestora, își iau lumea în cap și pleacă în țară, de fiecare dată în altă zonă, ca să se distreze și să revadă locurile pe unde umblaseră în tinerețe.

        Când mai aveam ca o oră până în București, a sunat telefonul uneia. A devenit foarte sobră și a deschis telefonul. Era fiul ei. O întreba dacă mai are de gând să mai stea mult la doamna X, adică la una dintre celelalte două. I-a răspuns tristă: ,, – Nicule, mamă, numai ce plecă preotul de la parastas. Întârzie aproape două ore. Mai rămân și eu o oră sau două, s-o ajut să strângă masa, să spele vasele, că n-are cine s-o ajute, mamă! Știi cum o persecută fie-sa și o lasă cu toate greutățile! Să nu vii după mine, că eu cum termin găsesc ceva și vin acasă la voi!” A închis telefonul și toate au izbucnit într-un hohot de râs. Plecaseră de acasă în urmă cu trei zile și fiecare spusese copiilor, că se duce la una dintre celelalte două, ca s-o ajute să facă curățenie, să gătească și să aranjeze un parastas. Din când în când mai dăduseră telefon, ca să le spună în ce stadiu sunt pregătirile pentru parastas.

             Pentru trei zile, femeile acelea evadaseră de acasă, așa cum făceau în fiecare vară. Era secretul vieții lor, bucuria pe care și-o ofereau la un an o dată, bucurie pe care nu le-ar fi dat-o nimeni altfel!

*

           Ajutoare și donații. În această perioadă parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș(AG), Doamna Antonescu Mădălina din București, Doamna Minune Leanca dinTimișoara, fiică a satului Malovăț, Domnul Boncioc Mircea din Italia, fiu al satului Malovăț, Doamna Deatcu Viorica din Tr. Severin: câte 100 lei; Doamna Bora Elisabeta și Doamna Filip Cornelia, amândouă din Tr. Severin: câte 50 lei;

            Domnul Șeitan Nicolae din Bârda a donat 50 lei pentru lucrările efectuate la biserică.

            Domnul Sfetcu Dumitru(Tricu) a construit porți metalice la cimitirul din Bârda în valoare de 3.000 lei.

            Doamna Baltac Lida a mai adăugat la contribuția de cult 132 lei, totalizând până acum 247 lei.

            Dumnezeu să le  răsplătească tuturor!

            Au fost, de asemenea, donate nouă seturi din rechizitele școlare trimise de către Părintele Sebastian-Cătălin Hogea din Spania. Rugăm pe toți părinții din satele Malovăț, Bârda, Bobaița, Colibași, Laz, Valea Boierească și Negrești, ai căror copii vor începe casa I-a la 15 septembrie anul acesta, să poftească, împreună cu copiii, viitorii școlari, la una din bisericile parohiei noastre, în duminici sau sărbători, pentru a primi câte un ghiozdan și un set de rechizite pentru școală. În cazul în care cele 20 de seturi nu vor fi donate până la 1 sept. a.c. viitorilor școlari menționați mai sus, rechizitele rămase vor fi donate elevilor din clasele mai mari, care vor veni la biserică.

*

            Plăți. În această perioadă, parohia noastră a efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 3.550 lei protoieriei pentru lumânări; 1.200 lei tipografiei pentru cărți; 656 lei pentru impozit; 530 lei pâinea pentru donată în iulie; 500 lei pentru colete; 153 lei cartușe și toner pentru imprimantă; 143 lei protoieriei pentru reviste și icoane; 107 lei reparația imprimantei; 105 lei materiale pentru băncile de la biserica de la Bârda; 60 lei curent electric; 50 lei ventilator pentru leptop; 50 lei capse, cât și altele mai mici.

*

            Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 330, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2016, 8 aug., ediție on-line(http://armoniiculturale.ro); Calul troian, în ,,Națiunea”, București, 2016 aug. 11, ediție și on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro);

*

 Parohia noastră a republicat vol. IV din cartea Părintelui Grigore Maerean, Chemări la Domnul(242 pag.).

Credem că, în viața civilă, Părintelui Grigore Maerean i s-ar fi potrivit cel mai bine meseria de medic chirurg. Spunem aceasta, observând modul hotărât, energic, cu care taie ,,în carne vie” în domeniul comportamentului moral.

Am citit multe predici aparținând multor autori. Am predicat de nenumărate ori în cei aproape patruzeci de ani de preoție și, la rândul meu, am ascultat predicatori de toate categoriile. Niciodată nu am fost izbit de atâta sinceritate și franchețe ca în lecturile lui Grigore Maerean. El este omul care, fără jenă, menajamente sau diplomație, spune lucrurilor pe nume, indiferent dacă deranjează, supără sau enervează pe cineva. El coboară analiza sa până în substraturile cele mai intime ale conștiinței și comportamentului uman, scoate la lumină aspecte pe care doar le bănuim. El taie cangrena, o pune pe masă, o disecă profesional și ne face să simțim dezgustul față de păcat, față de decăderea morală a societății în general și  a noastră în special.

*

            Zâmbete. ☺O tânără se roagă: ,,Doamne, de data aceasta nu-ți cer nimic pentru mine! Dă-i, Doamne, mamei mele un ginere frumos, bun, deștept și bogat!” ☺ Soția: ,,- Mai bine mă măritam cu dracu!” Soțul: ,,- Vai de mine, muiere, cum puteai să faci așa ceva!? Tu nu știi, că este interzisă căsătoria între rudele de sânge?”  ☺ Soțul: ,,- Mărie, așa nu se  mai poate! Ajunge, hai să divorțăm!” Soția: ,,- Nu, Gheorghe! Văduvă m-ai luat, văduvă  să mă lași!”  ☺ Capitalismul este regimul în care omul îl exploatează pe om; în socialism e invers!”  ☺Bancherul este un tip care-ţi împrumută o umbrelă când e senin şi care ţi-o ia înapoi, atunci când începe să plouă!”

*

              Excursii.  ♦ În ziua de 29 August organizăm o excursie-pelerinaj la Mânăstirea Schitul Topolniței din jud. Mehedinți, cu prilejul hramului. Prețul va fi de 5 lei. Mai avem 10 locuri libere. ♦ La data de 5 Sept. organizăm o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr. Severin – Mânăstirea Vodița – Orșova – Mânăstirea ,,Sf. Ana” – Valea Dunării – Mânăstirea Mraconia – Moldova Nouă – Mânăstirea Slatina – Nera – Oravița – Mânăstirea Ciclova – Bozovici – Tr. Severin. Prețul va fi de 50 lei. Mai avem 2 locuri libere. Plecarea la ora 7 dimineața. ♦ Pentru sfârșitul luni septembrie sau începutul lunii octombrie organizăm o excursie-pelerinaj de o zi la Mânăstirea Prislop și Mormântul Părintelui Arsenie Boca. Vor fi vizitate și mânăstirile Lainici(GJ), Teiș și Sf. Nectarie(CS). Prețul va fi de 45 lei/pers. ♦ Spre sfârșitul lunii octombrie  organizăm o excursie pelerinaj de o zi pe următorul traseu: Mânăstirea Tismana-Mânăstirea Baia de Aramă – Obârșia Cloșani-Băile Herculane-Mânăstirea Sf. Ana(Orșova)-Mânăstirea Vodița. Vom stabili data de comun acord cu participanții. Încă nu știm prețul.

*

           Filme. ● Vineri, 19 Aug., la ora 19, în biserica de la Bârda, iar vineri, 26 aug., tot la ora 19, în biserica de la Malovăț, va rula filmul Ostrovul. După film urmează o audiție muzicală.

*

  Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite am spovedit și împărtășit 6+20+43+50=119 enoriași. Dintre aceștia, 38 au fost copii. Lor li s-au donat cruciulițe sau ciocolate.

*

 Înmormântări. În ziua de  12 aug. am oficiat slujba înmormântării pentru Zaharescu Gheorghe(86 ani) din Bârda. Dumnezeu să-l ierte!

*

          Anunțuri.  ● În ziua de 29 Aug., întrucât se va face excursie-pelerinaj la Schitul Topolniței, slujba se anulează. ● Începând cu  1 Sept., slujbele din duminici și sărbători vor începe la ora 9.

*

          Program. În cursul lunii septembrie avem următorul program de slujbe: 3 Sept.(Bârda; Malovăț); 4 Sept.(Bârda); 8 Sept. (pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 10 Sept. (Malovăț; Bârda); 11 Sept. (Malovăț); 14 Sept.(Bârda slujbă; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 17 Sept. (Bârda; Malovăț); 18 Sept.(Bârda); 24 Sept. (Bârda; Malovăț); 25 Sept. (Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, ori la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate fi contactat pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

          Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

                                                                                                                         Pr. Al. Stănciulescu-Bârda