Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EDITORIAL » Galina Martea: Numai în Basarabia! Listele electorale pentru prezidenţiale arhipline de persoane decedate

Galina Martea: Numai în Basarabia! Listele electorale pentru prezidenţiale arhipline de persoane decedate

 

În astă lume orice ţară există cu dificultăţile, defectele şi perfecţiunile sale, însă este o societate, în mod aparte, care se confruntă nemilos, în limite anormale, cu tupeul individului şi fărădelegile sociale comise de clasa de guvernare, componente care sugrumă orice speranţă pentru un popor de a supravieţui în condiţii cât de cât fireşti. Este vorba de R.Moldova, ţara cu identitatea naţională pierdută, ţara în care orice guvernator consideră că este cel mai bun, ţara în care nimeni nu are încredere în aproapele său, ţara în care minciuna/neadevărul/ticăloşia este la ordinea zilei, având ca scop doar înșelarea cuiva sau mai bine zis înşelarea poporului, la direct şi indirect, de către clasa dominantă. Astfel, în mod intenţionat, are loc denaturarea adevărului doar pentru a distruge până în talpă tot ceea ce a mai rămas uman în societate şi pentru ca cineva să deţină puterea autoritară în stat. Într-o ţinută destul de evidentă pentru societatea basarabeană este fenomenul puterii, element care atrage în sine numai persoane dornice de a fi la carma statului, acestea fiind persoanele fără morala necesară şi fără identitatea autentică. Pentru obţinerea fotoliului în stat, persoanele dornice de putere recurg la orice acţiuni ilegale şi îşi exprimă caracterul prin cele mai josnice şi umilitoare calităţi caracteristice unei fiinţe negative. Aceasta are loc, în mod evident, atunci când sunt declarate alegeri prezidenţiale, parlamentare, locale, etc. Un exemplu viu este evenimentul actual care se desfoşoară în cadrul ţării şi anume: derularea/pregătirea procesului pentru alegeri prezidenţiale ce va avea loc în 30 octombrie al anului curent. Aşa cum deja se cunoaşte, pentru a candida la presedinţie sau mai bine zis la funcţia de preşedinte a ţării, iniţial, s-au înscris 24 de persoane. Însă, până la ziua de azi, sunt înregistrate oficial în campania electorală doar 12 persoane. Acestea sunt: Marian Lupu (PDM), Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă (PPEM), Andrei Năstase (PDA), Inna Popenco (PS, Mişcarea „Ravnopravie”), Dumitru Ciubașenko (PN), Maia Sandu (PAS), Igor Dodon (PSRM), Silvia Radu (Candidat Independent), Maia Laguţa (Candidat Independent), Ana Guțu (Partidul Dreapta), Valeriu Ghilețchi (Candidat Independent). Nemijlocit, persoanele nominalizate au fost înregistrate în calitate de candidaţi în baza listelor electorale ce cuprind numărul necesar (sau mai mult decât cel stabilit) de alegători. Deci, acuma este cazul să ne referim la cifrele incluse în listele electorale privind alegătorii şi, desigur, dacă aceste cifre sunt autentice sau nu. Potrivit experţilor în domeniu (relatează Unimedia, 14.09.2016, disponibil: http://unimedia.info/stiri/video-casu-despre-contributia-sa-financiara-in-campania-electorala-am-donat-50-mii-lei-94225.html), Comisia Electorală Centrală (CEC) a numărat cu peste 300.000 de alegători mai mulţi decât cetățenii oficiali ai ţării. Deci, în data de 13 septembrie al anului curent, CEC a prezentat numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) în număr de 3.237.072 persoane, pentru care CEC va tipări şi buletine de vot respective. Însă, RSA precizează că doar 2.854.557 dintre aceștia sunt atribuiţi pe circumscriții electorale, iar ceilalți sunt persoane fără reședință și cetățenii cu drept de vot domiciliaţi în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. În aşa mod (relatează Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Anticorupţie.md, 14.09.2016, disponibil: http://anticoruptie.md/ro/stiri/paradoxuri-electorale-cec-a-numarat-cu-peste-300000-de-alegatori-mai-multi-decat-cetateni), numărul alegătorilor depășește cu 323.791 de persoane faţă de numărul de cetățeni calculați în Recensământul din 2014, inclusiv, persoanele cu vârsta de până la 18 ani. Totodată, se specifică, numărul respectiv este în creştere cu aproape de 54 mii persoane față de numărul alegătorilor înscrişi în alegerile parlamentare din 2014 și cu peste 200 de mii față de alegerile parlamentre din 2010. Astfel, se consideră că cifrele în cauză stârnesc mari nedumeriri faţă de datele statistice care se referă la populaţia ţării, aceasta fiind mereu în descreştere rapidă în ultimii ani. În cazul dat, potrivit unor experţi și politicieni, se constată că numărul alegătorilor a fost majorat artificial cu scopul de a frauda alegerile prezidențiale din 30 octombrie curent (relatează Anticoruptie.md). În acelaşi timp, Anticoruptie.md relatează următoarele: „Aceste erori (dublări de nume, de adrese, etc.), create în urma turismului electoral, ca urmare a aplicării greşite a art. 123 Cod Electoral, au fost constatate în rezultatul unui audit al listelor electorale efectuate în 2012-2013 cu participarea International Foundation for Electoral System. La acel moment, erorile depăşeau cifra absolută de 241 de mii de alegători neaveniţi în listele electorale, ceea ce reprezenta 9 % din totalul alegătorilor, la acel moment (decembrie 2013, când numărul total de alegători în listele electorale era de 2,5 milioane de persoane). Deşi auditul listelor electorale s-a efectuat cu scopul de a le pune la baza RSA, din primăvara lui 2014 şi până la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, calitatea RSA şi a listelor electorale a degradat continuu”, susține Ştefan Urîtu, fostul vicepreședinte al CEC. Fostul membru al CEC afirmă că deţine date incontestabile că astăzi RSA conține până la circa 400.000 de alegători care nu sunt aveniți în listele electorale, figurând spre exemplu în două sau trei locuri în același timp. De toate aceste nereguli ar trebui să se ocupe Procuratura, dar ea emite deja a patra ordonanță de nepornire a urmăririi penale”, a declarat presei fostul funcționar public”. Sunt şi alte afirmaţii realizate de fostul vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu: “…vedem că acum listele sunt într-o stare şi mai gravă decât au fost. De exemplu, în Basarabeasca se declară că sunt 10 mii de alegători, în timp ce de fapt, locuitori aici sunt 7441. Sunt o sumedenie de localităţi cu o astfel de situaţie. Sunt oameni aduşi cu totul din altă parte…” (Jurnal.md, 13.09.2016, http://www.jurnal.md/ro/politic/2016/9/13/experti-se-pregateste-fraudarea-alegerilor-in-favoarea-pd-reprezentantii-cec-pasibili-de-raspundere-penala-pentru-cifrele-eronate-privind-numarul-de-alegatori/ ). Iar, editorialistul Victor Ciobanu spune: „Am văzut poziţia beton a noii conduceri a CEC-ului care zice că avem 3,2 milioane de alegători – o cifră absolut ireală care nu poate exista în natură şi am demonstrat asta prin numărul populaţiei economic active. Am ajuns la estimări de la 2 la 2,5 milioane. Acolo e numărul alegătorilor, nu poate fi mai mare. Explicaţia CEC-ului depăşeşte acea limită în care intervine răspunderea administrativă şi chiar penală. Legea spune că CEC-ul este responsabil de liste. Atunci când marja nu e jumătate de milion, dar când depăşeşte 50 la sută, despre ce proces electoral în general vorbim în aceste condiţii? Rezultatul poate fi oricare, el poate fi fraudat cu 10%, cu 20%, cu 30%. Deja e clar şi în favoarea cui, la cheremul cui se află CEC-ul,…” (relatează Jurnal.md, 13.09.2016, http://www.jurnal.md/ro/politic/2016/9/13/experti-se-pregateste-fraudarea-alegerilor-in-favoarea-pd-reprezentantii-cec-pasibili-de-raspundere-penala-pentru-cifrele-eronate-privind-numarul-de-alegatori/ ).

Dar, pe lângâ cele relatate mai sus, un fenomen destul de emoţionant are loc atunci când în listele electorale ale candidaţilor pentru alegeri prezidenţiale se regăsesc morţii, persoanele decedate. Conform declaraţiilor realizate de Veaceslav Agrigoroae, secretarul CEC-ului, pentru presă, aflăm următoarele la acest subiect: “Persoanele decedate apar cel mai mult în listele susţinătorilor pentru candidata Mişcării „Ravnopravie” la prezidenţiale, iar în listele celorlalţi candidaţi se regăsesc câte 2-3 morţi”. Totodată, acesta a mai declarat: “Morţi sunt, dar nu în cantităţi mari, ca să nu facem din asta tragedie…La toţi candidaţii care s-au înregistrat până acum sunt morţi” (Jurnal de Chişinău, 19.10.2016, http://www.jc.md/au-si-mortii-nevoie-de-un-presedinte/ ).

Pentru a evidenţia cât de neomenoasă şi nerespectuoasă este atitudinea clasei dominante faţă de omul societăţii basarabene, atunci vom lua ca referinţă doar un singur exemplu şi anume: alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în R.Moldova, 30 octombrie al anului curent. Pentru deţinerea puterii în stat, omul este capabil de orice nelegiuire şi obrăznicie. Astfel, pentru a câştiga un vot în plus şi, nemijlocit, pentru a obţine funcţia în puterea statală, candidatul electoral impune şi morţii să participe  în alegerile prezidenţiale prestabilite. Probabil, prin promisiunile făcute de candidaţii respectivi, ulterior, viaţa celor decedaţi va fi mai frumoasă şi mai îmbelşugată pe lumea cealaltă. Prin urmare, realitatea prezentă este o mare tristeţe pentru societate şi popor, atât în lumea celor vii, cât şi în lumea celor morţi. Pe când, existenţa persoanelor cu putere în stat se bazează pe placerea sufletească extrem de enormă pentru că sunt în stare să falsifice şi să dezonoreze valorile naţionale/umane şi, nu în ultimul rând, să înşele/dezamăgească cu multă uşurinţă poporul care este deja la marginea prăpastiei.

 Galina Martea, dr.,

academician