Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Exegeze » Plecăciune doamnelor de Gheorghe Andrei Neagu

Plecăciune doamnelor de Gheorghe Andrei Neagu

Prestigioasa editură Tipo Moldova ne surprinde cu volumul „Dintre sute de femei… – Prezenţe feminine în scrisul românesc”, semnat de Mioara Bahna.

Cum această editură face cu temeinicie servicii literaturii de bună calitate, nu mă surprinde, când o consideră pe autoare demnă de „Opera Omnia” la categoria Publicistică şi Eseu Contemporan.

Într-o epocă în care feminismul românesc devine tot mai conştient de valoarea sa, Mioara Bahna a avut curajul să aşeze în acest volum diverse materiale publicate în revistele literare de-a lungul câtorva ani care au luminat minţile cititorilor cu valoroase creaţii literare semnate de scriitoare adevărate ce pun într-o lumină binemeritată literatura românească actuală.

Criticul literar Mioara Bahna nu-şi propune să adune  scriitoare pe teme şi stiluri specifice creaţiei literare. Astfel Ioana Baietica Morpurgo  adică tot Ioana Băiețică a noastră se poate simți onorată că se află în apropierea doamnelor Simona Grazia Dima, Herta Müller, Doina Ruşti, Ştefania Oproescu, Ileana Vulpescu, Iuliana Paloda-Popescu, Adriana Bittel, Ruxandra Cesereanu, Lina Codreanu, Valeria Manta-Tăicuţu, Victoria Milescu şi mai  cu seamă Gabriela Adameşteanu.

Cu suflet larg şi dragoste faţă de valorile literare semnate de doamne, publicista Mioara Bahna se apleacă asupra slovelor, semnate de Mariana Viky Vârtosu, Nina Elena Plopeanu şi Mariana Rogoz-Stratulat  declarându-şi fără rezerve admiraţia pentru ceea ce înseamnă scrisul românesc înnobilat şi de aceste prezenţe vrâncene.

 Semnăturile distinselor creatoare sunt aşezate în ordine alfabetică. Robit de un localism specific exerciţiului de admiraţie faţă de doamnele de pe plaiurile mioritice, nu pot să nu remarc prezenţa a cel puţin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-şi scoată pălăria cu respectul cuvenit.

Despre opera doamnei Şefania Oproescu „Delir în curcubeu şi alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedeşte a fi o temerară, având curajul (indus poate şi de profesia ei de  medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare desuet. frumosul exprimat, în primul rând…”.  Interesant mi se pare şi argumentaţia folosită de autoare, în persoana lui J.W. Goethe, care a fost tradus la Focşani în 1924 de către Virgil Tempeanu. În a sa „teorie a culorilor”, marele gânditor german afirmă că oamenii presimt o mare bucurie de pe urma culorii. Această comparaţie o onorează pe Ştefania Oproescu, care apare în ochii eseistei Bahna, o voce distinctă în peisajul poeziei actuale. Oprindu-se şi asupra volumului „Pasărea de gheaţă” al aceleiaşi Ştefania Oproescu,eseista remarcă printre altele demersurile poetei  „atrasă de atributele vegetalului” spre un echilibru, care „sporeşte expresivitatea rezultatelor investigării senzorialului”. Dacă s-ar fi oprit doar asupra acestei poete, s-ar fi găsit în sufletul meu destule regrete pentru magma literară feminină din Vrancea gata să izbucnească, să se afirme.  De aceea m-am bucurat când am văzut popasul critic de bună calitate asupra volumului doamnei Nina–Elena Plopeanu  „Vise în cioburi de oglinzi”. Şi în „tristeţea, singurătate, plictiseala, deziluzii de tot felul, cauze ale bolilor reale sau doar închipuite, de personaje care ne  aduc spaima neputinţei şi a zădărniciei, determină apeluri, de obicei inconştient, la moduri insolite de evadare…”. Afirmând că acest volum este „o oază de vis, într-o lume, în care eresurile, cu nota lor de fantastic…” sunt salvatoare pentru cititor, doamna Bahna îi acordă prozatoarei un statut  de vindecare prin lectură.

Referindu-se la poezia doamnei Mariana-Rogoz Stratulat, venită recent în lumea creaţiei literare vrâncene, nu pot să nu remarc faptul că autoarea are o părere pozitivă despre poem în volumul „Aproape unu”. După cum ne precizează doamna Bahna „autoarea aduce, prin urmare, în poeziile ei, maturitatea simţiri şi a gândului, …”.

Cu totul altfel stau lucrurile atunci când publicista se opreşte asupra volumului „Legată la ochi”, Visul din vise (vol. al III-lea)”, apărut sub semnătura lui Mariana Viky Vârtosu. Aici se remarcă povestea şi tenacitatea ce poate transpune în fapte speranţele din lumea visului. Remarcând „epilogul consistent„, ce urmează după cele paisprezece capitole ale acestei cărţi, doamna Bahna ne oferă şi o serie de similitudini şi chiar de împrumuturi de nume de personaje din Radu Cârneci. „În general, romanul Marianei V.Vârtosu îmbină elemente specifice epicii tradiţionale, cu altele ţintind spere modern”, concluzionează obiectiv şi încurajator doamna Bahna, despre cea de a patra scriitoare de pe aceste meleaguri cu adânci rezonanţe culturale naţionale.

După cum afirmă autoarea volumului „Dintre sute de femei…” – o aluzie probabil la „Dintre sute de catarge” a avut grijă să nu se oprească asupra unei autoare mai mult sau mai puţin cunoscute prin vastitatea creaţiei lor. „Scriitoarele pe care le-am pomenit creează o proză viguroasă, care, de pildă, lecturată, fără a se şti că este creaţia unor femei, chiar dacă, uneori, este pus în prim-plan un eu narativ feminin, nu-şi trădează prin nimic autorul, fiindcă nu au semnele care, de cele mai multe ori, indică identitatea autoarei…”.

Sincer, m-am bucurat de curajul doamnei Mioara Bahna de a se opri cu  profesionalism asupra creaţiilor populare semnate de doamnele scrisului românesc actual.

Plecăciune doamnelor