Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Arte » MARIANA BENDOU: Rãzboiul de ţesut

MARIANA BENDOU: Rãzboiul de ţesut

bunicii mele Mãriuca

Zorile se iviserã de mult  şi animalele zbiereau de foame în curte dar ea tragea de ea încã sã se ridice… O moleşealã nemaiştiutã o lipise de pat. Se îmbrãcã fãrã chef şi se îndrepta târşâindu-şi încãlţãrile cãtre poiata pãsãrilor pe care le hrãni cu grãunţe. Râni coteţul porcului, scoase apã din fântânã şi o rãsturnã în gãletar…

Un junghi îi fulgerã mijlocul şi se opri speriatã, apoi se încinse cu un fular de lânã întrebându-se în gând:  “Nu eşti tu cumva, nu eşti Moartea mea, care-o sã mã ia?!…”

Împlinise de de curând 77 de ani dar asta nu era chiar un motiv ca s-o termine cu viaţa; erau încã femei prin sat mult mai bãtrâne decât ea şi tot umblau ca fetele mari… Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tanţa lui Ghiţã,  Maricica lui Ilie…tot un leat[1]! Veştejite şi uscate, cu picioarele strâmbe, unele fãrã dinţi, altele aduse din spate… Ptiuuu! Îşi fãcu semnul crucii, scuipã în sân şi deschise uşa chilerului[2]. Aici era locuşorul ei, refugiul în ceasul greu al încercãrilor, aici îşi petrecea puţinul rãgaz ori lungile seri ale iernilor vrâncene… torcând, ţesând sau cosând cu fire de lânã colorate chiar de ea dupã cum învãţase din vechime… „Din vechime” pentru cã învãţase carte numai de la alţii cãci mama o pãrãsise încã de la naştere pentru a merge în Ceruri, sus, la Dumnezeu. Crescuse şi ea cum putuse, mai cu una mai cu alta, mai mult cu lipsurile, pânã la vârsta mãritişului când, frumoasã fiind, pusese  ochii pe ea un soldat proaspãt întors de pe front şi cu numele Ion. “Nicã”, aşa cum îl alintase de la bun început ea, o cucerise cu voioşia lui, cu uniforma şi cu melodiile populare cântate la muzicuţã, cu glumele lui . Şi apoi, era atât de frumos cã multe‚ multe femei  i-au purtat râcã[3] sau i-au fãcut cu ulcica[4] prin sat!… „Cât am mai avut de tras pentru el, în viaţa asta, Doamneeee!”. Apoi au venit copii, doi bãieţi şi douã fete, Gicã, Mãrioara, Anişoara şi Titi pe care i-a crescut, i-a dat la şcoli mari şi s-au împrãştiat apoi prin lume lãsând-o singurã pentru a se bãlãbãni doar cu unchiaşul aista al ei…

Înconjurã cu privirea camera şi pereţii proaspãt spoiţi cu var… “Cât necaz şi cu pãreţii ãştia! Şi câtã muncã!” Întâi adunase balega uscatã, lãsatã de puţinii cai pe uliţã. Pe urmã lutul galben, clisos, de la Lutãrie. Pe urmã cãlcase lutul, balega şi apa frãmântându-le îndelung cu picioarele goale… ”Aveam putere pe atunci!” Pe urmã fãcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare… „Nicã, dragul de el, bãtuse împreunã cu un vecin leţurile, zdravãn, ca sã ţie! Şi a ţinut… cinzeci de ani!…”

Ţolici de coade colorate, covoare de lânã ţesute iarna trecutã zãceau, aşezate palii[5], palii, peste lada cu zestre, plinã cu cerşafuri frumos brodate tot de mânuţa ei… De la o vreme mânuţa asta a cam început sã-i tremure… iar la bucãtãrie mai scapã lucruri pe jos… Lâna covoarelor era de la oile ei, pe care le dãduse la ciobani, la stâna satului; mai pãstrase însã pânã nu demult, în podul casei, câteva gheme toarse, … Când a venit Colectiva i-a luat oile ; nu i-a mai lãsat nici una. Doar lâna lor îi mai rãmãsese, doar atât… Ce sã facã, n-a putut sã se împotriveascã hoţilor de comunişti… „Deh! Femeie amãrâtã cu patru copii!” Oile erau puţine dar bune, le dãduse la stânã dar când trecea anul, ciobanii îi dãdeau pe ele  la schimb, caş, lapte şi lânã… „Ei, tot a fost bunã şi lâna asta la ceva! Mi-am mai facut cu ea treaba… Covoarele aistea, zestrea fetelor, o flanea lui Nicã, o fanşonetã[6] pentru mine, ciorachi…”.   Acum lâna s-a terminat, fetele i s-au mãritat la oraş… ”Nu mai pun ele pe jos cioarsele mele!” Pentru cine sã mai ţeasã? “Am auzit cã au ieşit altele acum; lumea vrea dintr-alea, persiene… chiar şi pe la noi prin sat. Ţaţa Ioana cicã şi-a luat şi ea… cã-s prea frumoase! A lãsat cu limbã de moarte la nurori când o fi, sã i le dea peste groapã[7]. Aşa mãcar s-o bucura de ele ãi mai tineri, cã ţolici[8] azi nu se mai poartã!”

În colţul din dreapta al chilerului, aproape de fereastrã, aştepta cuminte şi rãbdãtor, Rãzboiul de Ţesut, prietenul de nãdejde şi pricina atâtor amintiri frumoase… Cãci cine altul, dacã nu el, sã fi mai fi pãstrat în tainã, atâtea zâmbete şi lacrimi, bucurii şi dureri?  Doine, cântece de leagãn, cântece de voie bunã… ascultase (de câte ori?) vrãjit de vocea ei frumoasã în timp ce mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculiţa…

Se apropie de el şi îi îmbrãţişã lemnul parilor pictat dar ṣi ros de cari,  îl îmbrãţişã strâns , înfocat şi strâns, cu lacrimi strivite printre gene, aşa cum îţi îmbrãţişezi omul drag ce va pleca de lângã tine în curând, la drum lung, fãrã a şti dacã mai revine vreodatã…

Apoi se duse la cuptorul din curte ca sã aţâţe focul.Vreascurile uscate se aprinserã uşor dar ca sã fie mai sigurã aruncã în vatrã şi o canã de gaz[9]… Acum putea adãuga liniştitã ṣi lemnele mai mari…

Reveni în chiler. Purta în mânã un topor şi o beşchie[10]

Cãzurã mai întâi lemnele mici. Apoi , unul câte unul, parii groṣi …

………………………………………………………………………………………………………………..

În curtea casei de pe valea Siretului, focul cuptorului mistuia tot mai mult ceea ce mai rãmãsese din minunatul rãzboi de ţesut de altã datã. Lângã el, îngenuncheatã, o femeie bãtrânã lãcrima frângându-şi mâinile. Se stingea o viaţã…

© Mariana Bendou

NOTE__________________

[1] Leat= generaţie, vârstã

[2] Chiler=anexã a unei case ţãrãneşti cu rol de bucãtãrie

[3] râcã=picã, ciudã

[4] i-au fãcut cu ulcica= i-au fãcut vrãji

[5] palii-teancuri, vrafuri

[6] fanşonetã= şal gros

[7] sã i le dea peste groapã = sã i le dea de pomanã lângã mormânt

[8] ţolici= preşuri de coade

[9] gaz= aici cu sensul de petrol lampant

[10] beşchie = ferãstrãu


Etichete:

Despre Mariana BENDOU

Mariana Bendou-CV Debut literar în adolescenţã cu poezie şi prozã în antologiile Cenaclului “Zburatorii”, Onesti, îndrumat de prof. Gh.Isbãşescu.Debut literar ca autor în anul 2009 cu volumul de versuri bilingv “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber” Volume de autor: 2009- “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber”, Ed.Karta.ro, Oneşti (debut literar) 2010- “Pierdutã şi Rãscumpãratã”,Ed.Sf.Nicolae, Brãila 2011- “Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2012 – “Florile inimii”, Ed.Pim, Iaşi 2013 – “À toi, poetesse! / Ţie, poeto!”, Ed.Inspirescu, Satu-Mare 2015- “Priviri în oglinda vieţii”, Editura PIM, Iași Coautor : 2014- „Manifestarea culturalã a copiilor în folclorul românesc”, Editura Sf.Nicolae, Brãila; alãturi de Marian Cristian Gorun 2014- “în-opt-are”, Editura Karta.ro, Oneşti; alãturi de Daniel Cruştin 2016 – “Cãlãtoria oului de Paṣti”, carte de colorat pentru copii, alãturi de prof.Raluca Cãlinescu Gâdioi Auxiliare didactice: 2009- “Tourisme et Gastronomie / Turism şi Gastronomie”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2009- “Commerce / Comerţ”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2012 – “Couleurs du Bonheur / Culorile Fericirii”, Ed.Karta.ro, Oneşti Antologii: 2010- “Aspiraţii”, Ed.EUROGRAPH, Cluj-Napoca 2011- “EXPRESIA IDEII-Fruntea cerului asudã”, vol.I, Ed.Karta.ro, Oneşti; este coordonator. 2011- “EXPRESIA IDEII-Povestea continuã”, vol.II, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2012-“Artã sfâşiatã-73 poeţi contemporani”, Ed.Arhip Art, Sibiu 2012 – “STARPRESS-Antologia scriitorilor români, contemporani din lumea întreagã / L’anthologie des écrivains roumains contemporains de tout le monde ”, Ed.Fortuna, Rm.Vâlcea 2012- “EXPRESIA IDEII-Poezia culorilor”, vol.III, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2012-“Amprente Temporale”, vol2., Ed.DOCUCENTER, Bacãu 2013 – “EXPRESIA IDEII-Spre Tine, Doamne”, vol.IV, Ed.Karta.ro, Oneşti, România, este coordonator. 2013 – “Oneşti-555 ani”, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2013- „EXPRESIA IDEII-Cu pupici pentru cei mici”, vol.V, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2013 – „MERIDIANE LIRICE-Aripi de vis”, Ed.Armonii Culturale, Adjud 2013 – „Poezii de iarnã, cântece şi colinde”, Ed.Inspirescu, Satu-Mare 2014-„Un zâmbet pentru fiecare copil”,Ed.Sf.Nicolae, Brãila 2014- ”STARPRESS-Limba noastrã cea românã”, Edituta Olimpios, Iaşi 2014- ”Iubirea dincolo de vis”, Editura Studis, Iaşi 2014- “EXPRESIA IDEII-Poarta fluturilor”, Vol.VI, Editura Sf.Nicolae, Brãila, este coordonator. 2014- “Din livada inflorita a iubirii”, Editura EMMA, Orãṣtie 2015 – “Ochi de luminã”, Editura Vital Prevent Edit, Timisoara 2015 – “Ieri ca prin vis”, Editura Edithgraph, Cluj 2015- “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, Vol.VII, Editura Armonii Culturale, Adjud, este coordonator. 2015- “Preludii pentru fluturi”, Editura Editura Vital Prevent Edit, Timisoara 2015 – “Parfumul clipei”, Editura Sf.Nicolae, Brãila, 2015- “Toamna se culeg prozele”, Editura Inspirescu, Satu Mare, 2016 – “Femeile cu flori roșii în pãr”, Editura Vital Prevent Edit, Timiṣoara 2016 – “EXPRESIA IDEII-Cãlãtor prin stele”, volumul VIII, Editura Armonii Culturale, Adjud, este coordonator. 2016 – Roua dimineţilor senine”, Editura Napoca Nova, vol.11 (antologie LSR) Alte publicaţii / apariţii: A iniţiat în anul 2013 Revista “EXPRESIA IDEII”, Editura Karta.ro, Oneşti pe care o şi conduce.A apãrut ca textier ( poezia “De-ai şti”) pe albumul muzical “Muzicã şi Poezie”, 2014 semnat Elena Cezar von Sachse, Germania. A prefaţat volumele: 2011- “Meditaţii şi cuvinte”, autor Vera Crãciun, Ed.Karta.ro, Oneşti 2013- “EL, EA şi…Dragostea!”, autor Marian Cristian Gorun, Ed.Karta.ro, Oneşti 2013- “Mãr copt din iubire’, autor Ştefania Puşcãlau, Ed.Karta.ro, Oneşti 2016 “La Porţile Moldovei”, autor Constanta Caitar Ghioldum, Editura Karta.ro,Oneṣti 2016 – “Lumini ṣi umbre în teatru”, autor Cãtãlina Raluca Gâdioi Cãlinescu, Editura Karta.ro, Oneṣti Publicã în limba românã și francezã pe siteuri literare şi în reviste literare din ţarã și din strãinãtate. A aparut in dictionarul literar “Poetii Bacaului la inceput de mileniu: debuturi 2000 - 2010 ”, autor Cornel Galben, Editura Pallas Atena, Focṣani, 2015. PREMII CULTURALE OBŢINUTE: Premiul Direcţiei de Culturã din Râşcani, Republica Moldova, 2012 pentru proiectul transfrontalier “EXPRESIA IDEII-Poezia culorii”, anul 2013, Premiul Bibliotecii Municipale “Radu Rossetti”, Oneşti, 2012, pentru colaborare şi întreaga activitate depusã, Premiul III al Revistei româno-canadiano-americane STAPRPRESS, la Concursul dedicat limbii române, 2013.Premiul de Onoare al Ministerului Culturii din Republica Moldova, 2015.Marele Premiu al Concursului “Art&Life”, secţiunea “Folclor pentru copii”, Japonia, 2015, Premiul II la concursul de poezie religioasã “Credo”, Reghin, 2015, Premiul UNIFERO pentru Creaţie literarã , Craiova , 2015. Marele Premiu la Concursul International "Memoria Slovelor". Trofeul Simpozionului Internaţional “Universul Ştiinţelor”, Slãnic Moldova, 2016. Premiul I al Cenaclului de Toamnã Olteniţa. ALTELE: Preşedinte şi Fondator al Asociaţiei “Clubul EXPRESIA IDEII” Onești, România. Membru al Uniunii Compozitorilor Români (textier), Membru a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Iasi-Moldova. Membru al Asociaṭiei culturale “Universul Prieteniei”, Iaṣi. Membrã a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova. Presedinte al Departamentul Strategii, Comunicare , Parteneriate ale Uniunii Artiṣtilor Plastici cu Instituţiile Statului ṣi Administraţia Publicã Localã . Iniţiazã în martie 2014 Punctul de Informare şi Documentare „EXPRESIA IDEII” (peste 500 de materiale: publicaţii, CD-uri, creaţii artistice, etc.) din cadrul Muzeului Municipal de Istorie Oneşti. Realizeazã din donaţii Biblioteca “EXPRESIA IDEII” de la Centrul de Bãtrâni, Slobozia-Oneṣti (anul 2015). Fondator ṣi Director al Festivalului Cultural-Artistic Naţional “Cãlãtor prin stele”- anii 2013-2016 (3 ediṭii) . A donat numeroase cãrţi bibliotecilor din ţarã și din strãinãtate ( Cipru, Germania, Rep. Moldova, etc.) În perioada 1993-2001 a fost reporter şi realizator programe la radioteleviziunea localã DEEA, corespondent şi redactor la ziarele „Curierul de Onești” şi „Deşteptarea” Bacãu, a realizat numeroase spectacole pentru copii şi tineret. A identificat , îndrumat ṣi promovat noi talente literare ṣi artistice de toate vârstele. A participat la taberele de creaṭie de la Câmpulung Moldovenesc (2011), Galaṭi (2014) ṣi Botoṣani (2015), organizate de Asociaṭia „Universul Prieteniei” în care ṣi-a lansat ṣi cãrṭile...