Scriu într-o zi de nescris. De nedescris. Sfântă. Scriu interzis cu folos
De mine însumi. Scriu ca și cum aș fi împotriva mea, cumva. Scriu
Doar ca să scriu. Îmi place să scriu. Cumplit de tare. Când scriu simt
Că mor pur și simplu. Mă duc în scris, în delirul literelor cifrate,
Într-o dragoste unică. Scriu inlusiv pentru fericirea zilnică a
Criticului literar Ștefănescu și pentru toți tovarășii săi. Scriu ca și cum
Aș salahori. Ce simplu e să scrii. Ce sinucidere a tăcerii, ce arome
Ale lungului de nas. Scriu ca și cum nu aș fi celebru, fără carte de
Identitate, fără cuvinte cu dinți, pur și simplu vorbesc ca și cum aș
Scrie direct cu urechile mele. Scriu doar de formă. Imit litere.
Și emit litere. Scriu într-o zi de nescris. Nu sunt Calendar, celebrul
Scriitor al timpului calendat. Sunt doar ceva dintr-o secundă de scris.
Marin Ifrim
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..