Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » EMINESCU » Galina Martea: Mihai Eminescu – identitate literară universală cu rădăcini spirituale românești

Galina Martea: Mihai Eminescu – identitate literară universală cu rădăcini spirituale românești

          

Luând în consideraţie cuvintele lui Tudor Arghezi “Fiind foarte român, Eminescu este universal”, aş spune: “universalitatea eminesciană şi universalitatea operei lui Mihai Eminescu este o realitate vie, plină de valori, ce are la bază spiritul românesc original”. Universalitatea eminesciană, cu rădăcini spirituale româneşti, este lumea cuprinsului prin care poetul a reuşit să descrie cu multă pasiune şi inteligenţă procesele afective, intelectuale, morale şi voliționale ale omului. Respectiv, prin procesele trăirilor spirituale, Eminescu reușește să atingă realitatea ce desemnează tot ceea ce există efectiv în existența ființei umane, aceasta, la rândul ei, fiind prezentă prin etapele filozofice ale dezvoltării. Eminescu, spirit din spiritul românesc, prin inteligenţa şi ideile sale originale a promovat foarte intens cultura neamului românesc, astfel, devenind parte componentă a culturii universale. Deci, opera eminesciană corelată prin cultura universală şi vice-versa formează un întreg autentic care poate fi definit ca o identitate universală. În consecință, putem confirma încă o dată, de mii şi sute de mii de ori, că Eminescu este identitatea literară universală, având la bază opera eminesciană universală, iar identitatea română este inima prin care bate spiritul românesc al unui poet de mare valoare universală. În acest context, marele scriitor român Vladimir Streinu, critic şi istoric literar, menţiona că opera lui Eminescu este „actul de identitate universală al neamului nostru”. Cred, acestea sunt cuvinte extrem de preţioase în adresa neamului român!

Prin personalitatea omului/poetului/scriitorului/jurnalistului Mihai Eminescu s-a întemeiat un model real de creaţie literară – în mod aparte, poezia originală – care a îmbogăţit literatura română şi cea universală la cele mai înalte valori. Valori care vor fi mereu autentice atât pentru poezia şi literatura clasică, cât şi pentru poezia şi literatura contemporană. Astfel, personalitatea poetului Mihai Eminescu face parte din personalitatea omului Mihai Eminescu, ca identitate individuală şi socială. Deci, omul-poetul Eminescu este aceeaşi identitate şi personalitate. Totul se corelează prin definiţia personalităţii şi a identităţii, ca formă şi valoare în existenţa umană.  De aceea, este firesc să corelăm personalitatea Eminescu cu identitatea scriitorului/poetului Eminescu. Prin personalitatea şi identitatea respectiva, Eminescu este ca un simbol expresiv/distinct al poporului român căruia i s-a atribuit cea mai frumoasă imagine în literatura universală. Eminescu va fi și va rămâne veşnic „un rege al poeziei şi un model autentic al creaţiei literare; un rege al scrisului care a îmbogățit la nesfârșit atât cultura română, cât şi cultura universală”. Iar pentru generaţia contemporană, Eminescu trebuie să fie paradigma ce reprezintă integritatea şi bogăţia spirituală a naţiunii române. Astfel, Eminescu trebuie comemorat etern ca pe cea mai distinsă şi integră personalitate literară a poporului român, iar opera eminesciană urmează a fi citită şi studiată de toate generaţiile în creştere. Eminescu este şi va fi pentru totdeauna opera literară cu un rol aparte în literatura română şi universală, este și va fi o personalitate și identitate nobilă pentru naţiunea română.

Pentru poporul român de pretutindeni ziua de 15 ianuarie este o zi prin care se sărbatoreşte aniversarea marelui poet Mihai Eminescu, expresie a culturii naţionale româneşti, mândrie naţională pentru identitatea eminesciană şi pentru identitatea universală a operei eminesciene. Această zi pentru poporul român este un eveniment nu numai de sărbătoare, dar şi o zi a meditaţiei privind problemele actuale cu care se confruntă naţiunea, poporul român din Basarabia şi toţi românii de pretutindeni; despre factorii ce ţin de reîntregirea poporului român care mai continuă să existe ca naţiune divizată și, nemijlocit, în două state separate; despre faptul cum trebuie să fie construită identitatea reală a neamului care ar urma să fie centrată integral pe valori autentice morale şi spirituale. Totodată, aceasta, 15 ianuarie, este o zi de adâncă cugetare axată pe valori identitare şi conştiinţă naţională – procese atât de importante în dezvoltarea omului şi a societăţii. Valori identitare ce sunt punctul de referinţă în cultura oricărei naţiuni.

 

 Galina Martea,

 dr., acad., scriitoare