Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Urfet ŞACHIR – DOBROGEA COSMOPOLITĂ SAU RAIUL INTERCULTURAL (III)

Urfet ŞACHIR – DOBROGEA COSMOPOLITĂ SAU RAIUL INTERCULTURAL (III)

Despre viaţa culturală a municipiului Mangalia sunt foarte multe de spus. Pot spune doar atât, că Mangalia musteşte de artă şi cultură în toate domeniile: de la poezie la pictură, de la artă teatrală la muzică, dând, pe parcursul anilor, artişti celebri (precum  INNA, artistă internaţională, originară din Mangalia, staţiunea Neptun, care a cântat în duet cu Alexandra Stan, cântăreaţă  româncă, internaţională, dobrogeancă şi ea, mai precis din localitatea Valul lui Traian, judeţul Constanţa,  care a cucerit  publicul  japonez încă de-acum doi ani)  şi oameni de artă şi cultură de înaltă ţinută profesională şi morală. Ȋn fiecare an, în perioada sezonului  estival, se organizează în Mangalia Târgul estival de carte  „Carte la nisip”,  cu participarea celor mai importanţi scriitori şi poeţi ai României, eveniment oficial la care au loc lansări de carte, spectacole cu artişti naţionali şi internaţionali, expunere de desene, colaje şi picturi, caricatură, recitări de poezie şi folclor cu participarea tuturor etnicilor care doresc să-şi desfăşoare creaţiile şi activităţile literar-artistice. Astfel, tot în perioada de sezon, are loc Festivalul-concurs  „Callatis Fest”, un festival de muzică uşoară (pop) şi populară tradiţională,  dans tradiţional şi un concurs de frumuseţe dedicat tinerelor din diaspora, soldate cu premii importante. Această manifestare multiculturală are deja o tradiţie, fiind iniţiată în anul 1997, şi este foarte iubită atât de populaţia autohtonă, cât şi de diaspora, stârnind forfotă pe întreg litoralul de sud prin energia debordantă pe care o emană de pe scena plutitoare amplasată  pe mare, unică în ţară, denumită sugestiv „Scoica”. E o sinergie între muzică, dans, teatru, arte plastice, sub razele de argint ale lunii, care se îngemănează la final cu razele artificiilor multicolore. Un final exploziv. Te simţi pe alt tărâm, plin de speranţe noi şi entuziasm. La o manifestare de această anvergură, desigur că, sunt implicate entităţi,  precum presa, autorităţi locale şi naţionale, prestigioşi reprezentanţi ai lumii de business ai mediei româneşti şi diaspora, fiind o mare atracţie şi pentru turişti şi pentru care alte puncte de interes reprezintă, de asemenea, sanatoriul balneoclimateric bogat în factori naturali terapeutici, dotat cu aparatură modernă şi cadre medicale de excepţie, preţurile fiind accesibile şi pentru pensionarii care vin cu bilete prin Casa de Pensii. Sanatoriul este situat chiar la malul mării, pe faleză,  la 50 de metri de mare, în faţa căruia există şi un parc pentru odihnă şi relaxare.        Lângă sanatoriu există un alt mare punct de atracţie pentru turişti şi nu numai, moscheea „Esmahan Sultan” cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România, ridicat în anul 1575 de fiica sultanului Selim al II-lea (1566-1574),  înconjurat de un cimitir musulman, la fel de valoros prin vechimea sa, atât din punct de vedere cultural, cât și spiritual, ce conține morminte vechi de peste 300 de ani. Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Constanța  sub numele de Geamia „Esmahan Sultan”. (Wikipedia)

De asemenea, în cadrul evenimentelor artistice de înaltă ţinută ce au avut loc în Mangalia, la Galeria de artă a Hotelului President, se înscrie şi cea de-a cincea ediţie a „Forumului Internaţional de Artă „Without Borders”, organizat de Asociaţia Culturală Scenderman şi Camera de Comerţ şi Industrie a oraşului Varna din Bulgaria, vernisaj organizat cu sprijinul Primăriei Mangalia, desfăşurat pe parcursul zilei de 12 septembrie 2013, la care au expus artişti din Bulgaria, Croaţia, Rusia, Serbia, Spania, Macedonia, precum şi artistul Keiko Hoshino din Japonia.

Deosebite sunt manifestările folclorice din perioada sărbătorilor de iarnă sau primăvară, obiceiuri devenite tradiţii. Emblematice pentru ţinutul dobrogean sunt moşoaiele, tradiţie populară din nordul Dobrogei. În noaptea de Crăciun moşoii îşi pun măşti, pe care nu le mai scot până pe 6 ianuarie, când flăcăii din sat se prind într-o întrecere călare. Măștile și costumele tradiționale vor putea fi văzute pe fiecare stradă din satele dobrogene. Creaturile ies din seara de Ajun  în calea oamenilor pentru a-i feri de rele.

Un obicei practicat în Sâmbăta de Florii în localitatea cu populatie preponderent grecească Izvoarele este Lăzărelul. Obiceiul povesteşte că Lazăr  moare într-un accident în timp ce se afla la pădure pentru a aduce hrană pentru animale. Mama şi fecioarele din sat îl plâng, iar din mormântul lui Lazăr se dezvoltă un copac cu ramuri bogate.
Ȋn  Dobrogea, întâlnim multe alte obiceiuri şi tradiţii care s-au păstrat din vremuri străvechi şi încă mai sunt practicate. Tărâm cosmopolit, Dobrogea a rămas şi în următoarele secole drept un model de pace şi bunăconvieţuire între diferite etnii.

Iată ce spunea scriitorul Geo Bogza despre Dobrogea: „În orice ţară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieţii aş fi fost înconjurat, gândul – iar apoi întreaga mea fiinţă – s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful şi mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric şi generos. Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get şi de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în ţărână…”

 

Foto: Internet / Parculet in centrul Mangaliei