Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » George PETROVAI: Balada dorului de ducă

George PETROVAI: Balada dorului de ducă

Balada dorului de ducă

 

Motto: Dorul de ducă la români

                        s-a transformat în maladie –

                        puţini dintre plecaţi se-ntorc,

                        iar asta-i pentru neam o tragedie

 

Întreaga noastră existenţă,

statornic multimilenară

din vremea tracilor încoace,

pe-acest meleag se desfăşoară.

 

Este meleagul despre care,

al dragostei papă Ioan

va spune că-i ţinut divin

şi-al Maicii Domnului liman!

 

Pe-atunci, tracul regat nord-dunărean

până departe se-ntindea:

în Europa până-n centru,

în Est pe inzi vecini i-avea.

 

Dar oricât le venea de greu

în depărtări pe căi hâite,

acasă tracii reveneau

la pieptul gliei îndrăgite.

 

Aicea doar simţeau că lutul

e una cu fiinţa lor,

mental fiind de el nutriţi

pentru prezent şi viitor.

 

Dovadă culmile culturii

la Tărtăria sau Boian,

încât acest ţinut e axa

întregului spirit uman…

 

Orice cultură-nvederează

etape-n vieţuire clare:

Matură-i după tinereţe şi pruncie,

apoi decade şi la urmă moare!

 

De ce-au păţit alte popoare

nici traco-dacii n-au scăpat –

cultura lor s-a stins încet,

după-apogeu-nregistrat.

 

(Urmaşii lor, postdecembriştii,

nu doar că n-o pun în valoare,

dar fură fără pic de jenă

din splendidele ei odoare…)

 

O mie de ani şi mai bine,

cât vremi ostile ne-au cercat

cu migratorii-n căutare

de aşezări pentru prădat,

 

spre munţi sătenii s-au retras

în obşti durate cu socoată,

astfel că nu s-a întâmplat

să fie spaţiul vid vreodată,

 

cum Roesler şi adepţii lui

încearcă lumea s-aburească

cu Transilvania golită

de viţa daco-românească.

 

E drept că-n noile condiţii,

ei ca străbunii nu durau

biserici şi cetăţi de piatră,

ci oile şi le creşteau,

 

creând cu ele o cultură

a transhumanţei colosale,

pe suprafeţe foarte-ntinse

şi-având ca ghid hărţile-astrale:

 

Vara departe în Balcani

şi-n inima stepei ruseşti,

iar la iernat, din nou acasă

cu dor de obştile săteşti.

 

Din transhumaţă-au rezultat

sălaşe-ale păstorilor români,

oriunde soarta i-a mânat

cu oile printre străini.

 

Aşa se face că româna

nu-i numai în Balcani vorbită,

ci până colo-n Caucaz

a fost de-ai noştri răspândită.

 

Un mod aparte-am putea spune

de inedită răzbunare:

Învingi neprietenii la ei acasă

prin forţe extramilitare!…

 

Azi România se confruntă

cu un exod cum n-a mai fost –

românii pleacă valuri-valuri

şi traiu-n ţară-i tot mai prost.

 

(Nici nu-i posibil altminteri

cu guvernanţi ticăloşiţi,

ce pus-au ţara pe butuci

prin dedesubturi de hainiţi.)

 

De fapt, în lumea poleielii

nu-s vinovaţi cei care pleacă,

ci toţi acei nelegiuiţi

care i-au obligat s-o facă.

 

Când ţara-i mult prea vlăguită

ca fiii toţi să şi-i hrănească,

este normal ca unii rostul

printre străini să şi-l găsească.

 

Vina unor migranţi se cheamă,

că-n noua ţară adoptaţi,

de românism de-abia-şi mai amintesc,

ba chiar niţel sunt agasaţi:

 

Trăind în stil occidental

pentru afaceri, bani şi pragmatism,

ei vreme n-au de-nduioşări

şi de-al trecutului lirism,

 

convingătoare probă-n plus

privind al omului profil,

cum că oriunde şi oricând

el este-un animal socio-abil!…

 

Reamintesc acestor inşi

străvechiul adevăr, ce spune

că omul-trup e tot sărac,

oricâte bunuri o s-adune;

 

de-abia când înăuntrul său

averi nepieritoare strânge,

el are şansa împlinirii

prin harul ce păcatu-nvinge.

 

De altminteri, Mântuitorul

ne-ndeamnă-n Noile Scripturi,

acele-averi să le-adunăm

cari nu-s tentante pentru furi.

 

Iar cugetarea taoistă

ne-nvaţă că prin modestie,

smerenie şi cumpătare,

omu-nţelept poate să fie.

 

Desăvârşitul întru Tao,

apreciat ca Omul Sfânt,

este văzut singurul vrednic

să guverneze pe Pământ.

 

Concluzia ce se impune,

în general este ştiută:

O naţie-n istorii intră

doar prin cultura plămădită!

 

Sighetu Marmaţiei,                                                    George  PETROVAI

23-26 martie 2017