Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » Mihai BATOG-BUJENIŢĂ: TERAPIA PRIN RÂS

Mihai BATOG-BUJENIŢĂ: TERAPIA PRIN RÂS

Ca să vezi! Sub stricta priveghere a dragului nostru prieten din Sydney, poetul, prozatorul şi publicistul George Roca, patru graficieni de reputaţie planetară, doi din Israel (Edy Mattes şi Andy Ceauşu) plus doi din România (Costel Pătrăşcan şi Constantin Ciosu), la care adăugăm şi o excelentă fotografie a talentatei Natalie Schor se adună în jurul povestirilor lui Dorel Schor dând naştere unei cărţi pe care aş recomanda-o spre lectură tuturor cititorilor, dar şi bancherilor, pentru ca să o achiziţioneze şi să o pună la păstrare. Spun doar păstrare întrucât nu-i bănuiesc pe bancheri de umor şi nici nu cred că i-ar interesa lectura dacă nu conţine cifre de bilanţ! Acest gen de tezaurizare va duce în timp la o creştere a valorii ei mult peste ceea ce se vorbeşte în legătură cu vreo companie petrolieră sau, mai nou, de soft-uri sofisticate depăşite numai după o lună de la vânzare. Fac aceste recomandări nu doar pentru simplu motiv că avem întotdeauna nevoie să râdem ci mai ales pentru că, în sine, o asemenea „aglomerare” de talente umoristice din diferite planuri de manifestare este nu doar rarisimă dar şi greu de înţeles având în vedere orgoliile atât de fireşti ale breslaşilor din acest domeniu. Dar dacă George Roca a reuşit este şi pentru că noi toţi cei care activăm pe plaiurile nu tocmai înverzite ale umorului îl cunoaştem, îl preţuim şi îl iubim pe Dorel Schor.

Aflat de ani de zile cam pe toate site-urile care publică umor, autor al mai multor cărţi de gen încă din perioada în care umorul risca să devină un fel de crimă împotriva „intereselor statului”, citit şi apreciat, după cum se vede şi din paginile cărţii, de oameni din toată lumea, la rândul lor buni cunoscători a subtilităţilor fără de care umorul nici nu poate fi considerat astfel.

Amintesc şi faptul că, exceptându-l deocamdată pe domnul Constantin Ciosu, toţi ceilalţi „făptaşi” sunt membri ai Asociaţiei Literare Păstorel Iaşi, dar şi colaboratori fideli ai revistei editate de această asociaţie, Booklook pe numele ei, iar asta ar explica într-un fel spiritul de echipă al realizatorilor cărţii, însă nu ar fi suficient fiindcă aş greşi prin omisiune. Adevărul este mult mai simplu. Îl iubim şi îl preţuim pe autor nu numai că este o prezenţă deosebit de activă în destul de mica lume a umoriştilor, ci şi pentru că îl considerăm un maestru al genului, fiind noi ceilalţi deosebit de onoraţi să-i fim întotdeauna alături.

Specialitatea sa este aforismul, domeniu în care, afirm cu toată răspunderea că nu prea are rival, însă specificul prozei scurte pe care o practică îl face cu totul deosebit faţă de alţi autori din aria acestui dificil gen literar. Pentru a-mi susţine afirmaţiile voi aduce în discuţie onomastica folosită de autor pentru a sublinia, cu multă subtilitate şi haz, caracteristicile personajelor. Astfel domnii: Ghezuntertoit, Plotchemacher, Oiţerman, chiar dacă nu înţelegem sensul direct al numelor nu pot fi decât oameni cu o bună stare evidentă, uneori chiar bancheri, dar şi cu metehnele care ţin de această poziţie.

Boris Israelovici Glazpapier, Marcel Haim Nasgâtaşvili, Ioel Fiselovici, Ştrudelman, Wonzenkeisser (aici este o poveste de tot hazul!) sunt oamenii din jurul nostru, administratorul asociaţiei de bloc, medicul, sau micul afacerist, iar Ponedelnikman, Blumenfeldenberg, Voskreseinickman Leonid dau savoare unei lumi care reprezintă situaţia de fapt a societăţii din Israel, pe când Menaşe, madam Gurnist şi doamna Brodiciche Rozica sunt precum la noi vestitul Bulă, nevinovaţii, inocenţii în capul cărora se sparg de regulă toate belelele. Nu poţi înţelege însă pe deplin scrierile doctorului Dorel Schor dacă nu pătrunzi în fineţea detaliilor şi nu le corelezi cu abilitatea cu care au fost scrise textele în relaţia intimă dintre onomastică şi acţiune. Ceea ce este în fond farmecul tuturor povestirilor sale!

„Madam Gurnişt tocmai era antrenată într-o discuţie cu Pnina Brodiciche din Odesa despre noutăţile politice şi meteorologice actuale, când pe lângă ele trecu Amalia, englezoaica de la etajul patru, într-un complet bluză-pantaloni de culoare indigo.” Cam aşa începe o poveste care nu se poate produce decât în Israel şi a cărei urmare nu o voi face cunoscută fiindcă este plăcerea cititorului să afle ce pot spune personajele. Doctor Catan, medic pediatru. În jur de 40 de ani, necăsătorit, lucrează în câteva localităţi rurale, prin rotaţie. Specializat în infecţii acute ale aparatului respirator superior şi tulburări de tranzit intestinal la preşcolari. Locuieşte singur într-un apartament de trei camere, din care una e folosită ca bibliotecă şi cabinet filatelic. Vegetarian, dar nu prea convins, mai ales când e invitat la masă. Descrierea personajului devine în toate situaţiile prologul şi este doar pregătirea pe care autorul o face pentru intrarea acestuia în acţiune. O acţiune care va augmenta caracterul descris şi va da un farmec inedit întregii poveşti.

Lui Dorel Schor nu-i lipseşte, de fapt nu i-a lipsit niciodată, curajul de a aborda, cu multă delicateţe, tact, dar şi umor unele situaţii mai delicate pe care trăitorii din Ţara Sfântă le cunosc destul de bine: Puţin încurajat, dar numai puţin, reb Fisel îşi îmbrăcă haina, îi ridică gulerul şi adăugă un fular negru de parcă s-ar fi pregătit să atace o diligenţă…Este începutul unei poveşti absolut halucinante în care un rabin se trezeşte fără podoaba pilozităţii faciale. Lucru destul de greu de înţeles de noi cei care nu ştim ce poate însemna asta.

Oricum, autorul, un umorist antrenat în decenii de activitate, ajunge în acest volum la acea înălţime pe care şi-o doresc toţi creatorii, indiferent de domeniu, de unde poate fi privit ca un reprezentant al genului, dincolo de orice îndoială. Afirm însă, stimate cititor, că este destul de uşor să scrii proză scurtă umoristică asemănătoare celei prezente în această carte. Îţi trebuie doar o cultură mult peste medie, o capacitate excepţională de a observa lumea din jurul tău, o excelentă cunoaştere a limbii în care scrii, stil, eleganţă, farmec şi talent. Foarte mult talent! A! Şi să nu uit! Să citeşti şi prima poveste din această carte! Aceea în care autorul îţi spune cam cât de uşor este să scrii umor! Dacă ai convingerea că poţi eu unul îţi doresc succes!

Până atunci însă pune această carte la îndemână şi citeşte cel puţin o pagină din ea atunci când crezi că viaţa este mai grea decât ştiai până acum. Vei vedea că lângă tine sunt şi alţii care ştiu însă că un zâmbet, sau chiar un hohot de râs, alungă orice nor din faţa ochilor tăi. Şi mai ales nu împrumuta niciodată volumul! Şansele de a-l recupera sunt infime!

———————————–

Mihai BATOG-BUJENIŢĂ

Iaşi, aprilie 2017