Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » VIAȚA DIN INIMA CUVINTELOR …de Marin IFRIM

VIAȚA DIN INIMA CUVINTELOR …de Marin IFRIM

 

 

Sâmbătă, 24 iunie, timp de două ore, în Sala Cenaclurilor, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău, a avut loc lansarea unei cărți de excepție: ”Secvențial” (”Sequentially”) de Carmen Tania Grigore, o poetă care a debutat la 12 ani, cu sprijinul marelui cărturar Alex Oproescu, încurajată și sfătuită, tot în acea perioadă, de legendarul Ion Caraion. Avem documente în acest sens, o scrisoare a lui Ion Caraion către micuța și serafica elevă Carmen Tania Grigore. Am avut onoarea să moderez această întrunire, am prezentat, cu tot respectul, aspecte din cariera literară a autoarei, fostă colegă de cenaclu în anii ’80, cea mai longevivă poetă din tot maratonul literar actual, alături de venerabila și distinsa Valeria Manta Tăicuțu. O cronică amănunțită a acestei lansări de carte o va face Teo Cabel, prezent la eveniment cu toată conștiința, schimbându-și programul unei mari sărbători în familie. Prezența părintelui Mihail Milea a dat celor prezenți senzația că asistăm la o ceremonie a cuvintelor curate. Lume frumoasă, cu caracterele întipărite pe față: Mihaela Roxana Boboc, Gina Zaharia, Geta Tănăsescu, Ion Aldeniu, Cornel Diaconu, Ștefan Dima-Zărnești, Irina Mirică, Valentin Cojocaru, Dumitru K. Negoiță, Dumitru Dănăilă, Stelian Grigore, Gheorghe Onea ș.a. Cunoscuta poetă Luminița Zaharia a venit special de la București pentru a se bucura de revederea celei mai bune prietene a sa, Carmen Tania Grigore. Mare bucurie ne-a stârnit și prezența Violandei Georgescu, prietenă cu autoarea încă din anii de liceu, poetă foarte sensibilă, cu un veritabil cult al valorilor literare, fiind însoțită de frumoasa și blânda sa mamă. O manifestare de suflet, de la care nu avea cum să lipsească Ovidiu Cameliu Petrescu, președintele Asociației Culturale ”Renașterea Buzoiană”, cel care, în ultimii 15 ani, a contribuit decisiv la editarea a peste 100 de cărți ale scriitorilor buzoieni, el însuși fiind o veritabilă instituție culturală, dar și singurul politician buzoian de anvergură națională. S-au spus lucruri frumoase și oneste despre poezia lui Carmen Tania Grigore, dar și despre noblețea ființei sale luminoase, silențioase, modeste în sensul superior al cuvântului. Scriu despre lucruri simple. Carmen Tania Grigore face parte eternă din echipa de îngeri cu care am trecut prin viață. Nu ai cum să nu iubești și să te smerești în fața unei asemenea ființe. Ea este cea care a făcut posibilă primirea modestei mele ființe în casa familiei Alexandra și Barnabas Wilson. Astfel, sunt printre puținii scriitori români care m-am bucurat de ospitalitatea fiicei marelui filozof Constantin Noica, în 2012, la Newton Abbot, în Anglia. Împreună cu autoarea, de la Brașov a venit și fiul acesteia, Raul (împreună cu soția) dar și familia Rodica și Dragoș Bănică, aceștia din urmă susținând un recital de zile mari din cartea lansată. O zi rară! În încheiere cred că se cuvin mulțumiri sincere și conducerii Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău, pentru condițiile decente, propice unor activități stilate. E vorba despre directorul Vasile Minică și contabil-șef Miu Emilia, cei doi susținând cu toată seriozitatea și apariție revistei „Cartelul metaforelor”. În continuare, redăm două din intervențiile făcute în cadrul acestui autentic festin literar.

 * * * * * * *

 

CARMEN TANIA GRIGORE

POZIŢIE ONORANTĂ, APROAPE DE VÂRF, ÎN LIRICA FEMININĂ

Cu al patrulea volum de versuri, intitulat „Secvenţial”, bilingv, româno-englez, Carmen Tania Grigore îşi întăreşte poziţia onorantă, aproape de vârf, pe care o ocupă în lirica feminină, versurile sale exercitând o mai mare forţă de atracţie, prin diversitatea tematică, prin plasticitatea imaginilor, prin  sensibilitatea  pe care o cuprind şi prin mesajul lor, adecvat perioadei actuale. Tema principală este iubirea, dar nu mai puţin importante sunt şi alte subiecte din viaţa de toate zilele, tratate cu seriozitatea şi gingăşia etalate şi în volumele anterioare, cu voce poetică fermă, distinctă, cu limpezime şi strălucire.

Spre exemplificare, aş putea transcrie oricare din poeziile din volum, dar m-am oprit, la întâmplare, la poezia „Bucuria cea de toate zilele”, care transmite, bine direcţionat, un amalgam de sentimente înălţătoare faţă de persoana iubită, în versuri emoţionante, unde gândul, doar aparent simplu exprimat, e profund, cutezător, îmbietor, iar metafora îşi află binemeritatul loc între figurile de stil. Sub o altă înfăţişare, iubirea se prezintă şi în poezia „Nu ţi-e frică de dragostea mea?”, unde se afirmă franc: „recunosc, nu sunt chiar o normală, / dar ai văzut cum mă ataşez de toate lighioanele / şi port în mine mielul cu lapte / ca să potolesc insinuările feroce; // uneori sunt o pacoste / şi devin o romantică / până la impardonabil // alteori mângâi cu ramura de măslin / asperităţile înmugurite / sub întrebări torenţiale / şi revărs răsăritul / peste dimineţi tumultuoase.”

O puternică impresie lasă, prin tragismul lui, evenimentul zguduitor de la „Colectiv”, înfăţişat prin metafore meşteşugite, cu amar şi compasiune faţă de cei dispăruţi, cei mai mulţi tineri care veniseră acolo pentru a se bucura de viaţă.: „Dacă s-ar lua literă cu literă, / cifră cu cifră, / lacrimă cu lacrimă-  / s-ar dezvălui cum solzii cromatici ai toamnei / îmbracă un somn colectiv / în timp ce în case nimeni nu doarme. // Nimeni nu doarme… / Dar încotro se îndreaptă sângele acesta tânăr / Încărcat cu mirodenii?”

Carmen Tania Grigore a ales să trăiască într-o altă ţară, dar nu uită locurile de unde a plecat, nu uită că intrarea într-o altă lume nu poate stinge dragostea faţă pământul pe care a văzut lumina zilei, faţă de oamenii lui, faţă de frumuseţea lor neasemuită: „Coliviile / au  rostul lor / chiar dacă / mă simt / supravegheată / încă din pântecul mamei / ochii mei / lărgesc aria surâsului / până dincolo de aceste hotaruri / fosforescente.”

Naturii şi legăturilor ei cu sentimentul cel mai nobil li se acordă un spaţiu generos şi un rol mereu întineritor, ca în poezia „flesh autumnal”: „toamna aceasta / aruncă în aer / vârful degetelor / nu mai putem distinge / limita însingurării / un salt înainte / am ajuns / în sanctuarul buzelor”.

Cu noua sa carte de versuri, Carmen Tania Grigore face un important pas înainte în lumea fermecată a liricii, îşi consolidează poziţia de vârf pe care o deţine şi ne dă o mai mare încredere în creaţiile sale viitoare. O felicit din toată inima şi îi doresc mult succes.

Dumitru Dănăilă

 

 * * * * * * *

 

ÎN NUMELE DORULUI

 

Momentele de încântare, prilejuite de marea sărbătoare a Sânzienelor, dar şi a iei, devenită emblemă naţională, sunt potenţate de bucuria lecturii unei cărţi de lirică feminină, cartea „Secvenţial”, recent apărută, ediţie bilingvă româno-engleză, semnată de distinsa poetă Carmen Tania Grigore.

Ţin să remarc faptul că volumul e impecabil întocmit şi tehno-redactat de talentatul ziarist şi poet Nistor Tănăsescu. Nici nu se putea altfel, pentru că poeziile din acest volum minunat m-au făcut să retrăiesc emoţiile autoarei, dar şi să reafirm că poezia este muzica sufletului.

Atât versurile din primele trei volume („Pulsul ţărânei”, 2009; „Minutul de sinceritate”, 2011; „Un sezon cât o viaţă”, 2012), cât şi cele din „Secvenţial” sunt scrise „în numele dorului”: „îngerul/ a luat cu împrumut/ mărturisiri/ mă aşteaptă/ ascuns/ într-un cea deşteptător/ când va veni vremea/ bucuria regăsirii/ e tot ce contează/ timpul/ va rămâne în aer/ atent/ la coregrafia morilor de vânt” („În numele dorului”, pag.79).

Timp de zece ani, începând din 2007 şi până în 2017, a trăit şi muncit din greu, departe de meleagurile natale şi de cei dragi, în Anglia, dar cărţile apărute în această perioadă ne-au convins că poeta a locuit în „limba dulce şi frumoasă” „ca un fagure de miere”, în limba noastră românească, în care a respirat şi respiră. În liniştea fiinţei sale, în singurătate, înfruntând distanţa de meleagurile dragi ale copilăriei, gândurile încărcate de dor călător i-au zburat către cei dragi, cărora le-a simţit acut absenţa: „fug din cotidian/ mă opresc în/ câmpul vizual/ al memoriei/ înfrunt distanţa/ cu toate/ neajunsurile ei/ şi eliberey din piept/ porumbei/ purtători de suspine”. („Întoarcere acasă”, pag. 55).

Sentimentele de dor şi de tristeţe se amplifică dureros în clipa revederii casei părinteşti, unde, cei dragi – părinţii – au păşit pe tărâmul veşniciei: „mă întorc acasă/ poarta mă primeşte/ cu ruginiri multiplicate/ euforia de sub călcâi/ rămâne în prag/ aderentă locului/ în care mama/ îşi îmbuna oftatul/ mă întorc acasă/ cu inima clopot/ scăpat de sub control/ îmi strig părinţii/ la oră târzie…/ doar teiul tresare/ …mai mult închipuire decât chip/ aud tânguirea/ odăilor anchilozate” („Poem de întâmpinare”).

În aceste versuri, dorul aduce şi păstrează în sufletul poetei chipurile scumpilor părinţi, dar şi o profundă durere.

Mintea sa luminată pătrunde adânc în inima-i larg deschisă către semeni şi şlefuind cu migală inspirate sfinte cuvinte, ne-a dăruit versuri emoţionante: „dar ce alcătuire/ controversată/ niciunuia dintre noi/ nu-i ies la iveală/ reflexe de apărare/ ne rumegă depărtarea/ cu fantezii cu tot/ rămânem datori/ unul altuia/ cu dimineţi/ nerostuite/ urmaşii noştri/ vor culege/ semne/ de recunoaştere/ din marea familie/ lexicală/ cu siguranţă/ urmaşii/ urmaşilor lor/ ne vor dojeni/ dacă/ se va întâmpla/ să ne pomenească/ vreodată” („În afara timpului”, pag. 27).

Mă consider un norocos că am reuşit să citesc emoţiile acestei veritabile poete şi să mă regăsesc în scrisul său, născut din trăirile profunde ale unui suflet greu încercat.

 

Prof. Stelian Grigore,

Puchenii Moşneni, Prahova

24 iunie 2017

Foto: Mihaela Roxana Boboc, Gina Zaharia, Irina Mirica


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.