Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » AUTORI » Cireșul Bunicii

Cireșul Bunicii

A fost o datã un cireş care mi-a legãnat timpul copilãriei lipsitã de griji.
El privea de pe un deal dintr-un sat modest din Ţara Iei.
Cireşul avea un trunchi mare, atât de mare încât cu greu l-ar fi putut cuprinde un singur om cu braţele sale.
Din trunchi, i se desprindeau numeroase ramuri, multe fiind întortocheate dar te puteai urca în el cu uşurinţã şi noi, copiii, fãcusem adeseori lucrul acesta fie jucându-ne, fie pentru a-i gusta roadele dulci şi zemoase. Fetele mai mãrişoare, stãteau numai la poalele lui şi îşi bãteau joc de noi fãcându-şi din cireşele împerecheate cercei pe care şi-i atarnau îmbujorate la urechi…
Deşi mai creşteau prin apropiere corcoduşi sau pruni, cireşul era preferatul nostru, al copiilor ; ne impresiona prin mãrimea şi vechimea lui, ne apãra de primejdii (şi de câte ori nu ne ascunsesem în frunzişul sãu !), ne era drag asemeni unui prieten pe care în numeam pur şi simplu « Cireşul Bunicii » .
Bunica Emilia plantase cireşul cu mulţi ani în urmã, eu nu-mi amintesc pentru cã nici nu venise, pe lume. Aşa cã doar din auzite știu cã atunci când a pus puiul de cireş în pãmânt, spusese hotãrât ,, Ãla nu e om care n-a sãdit un pom !” gândindu-se, zic eu, cã astfel s-ar fi dta pe sine mult mai bine celorlalţi…
Normal cã bunica Emilia avusese şi copii : Ilinca, Victoara , Leana , Gicã , Mitru și Ilarion care aveau sã-i ducã mai departe neamul, dar un pom plantat de tine este cu totul altceva : este garantul nemuririi , este darul din dar, reper în memoria colectivã …
De altfel, la rãdãcina cireşului, aruncase Moașa, la botez, apa din scãldãtoarea pruncilor, înainte de-ai da nașilor, urându-le de fiecare datã, noilor nãscuţi, sãnãtate , noroc şi roade bune asemenea pomului…De aceea şi cred cã motivul plantãrii cireșului a fost dorinţa bunicii de a lãsa şi altceva moștenire urmașilor !
Şi apoi, în vremurile acelea, circula o superstiţie cã atunci când trunchiul cireșului ajungea la grosimea gâtului celui care l-a plantat era semn ca acesta murea. Era un fel de presimţire a sfârșitului…
Coacerea cireșelor în luna iunie a fiecarui an era pentru noi, nepoţii, un fel de sãrbãtoare în care culegeam cu poftã cireșele pentru a le mânca. Bunica Emilia se bucura cã fructele pomului nu vor fi ciugulite de pãsãri ori cã vor putrezi şi ne dãdea pace. Mai rãmâneau însã întotdeauna cireșe în vârful acestuia, pe care noi , copiii, nu ajungeam sã le culegem, cireşe pe care sãtenii obişnuiau sã le numeascã ,,Pentru pãsãrile cerului” şi atunci bunica se resemna zicând « Da, cã doar și ele trebuie sã trãiascã, nu ? ».
Îmi place sã cred cã bunica nu era prea ranchiunoasã din fire, cã iubea deopotrivã şi oamenii și animalele și cã se bucura de fiecare datã când copii satului culegeau fructele roşii, dulci și zemoase ale cireşului. Cã de aceea nu aduna ea nicodatã cireșele cãzute sub pom…De vinã ar fi tot nevoia ei de nemurire, de dãinuire în timp.
Mã gândesc la fiecare fruct care, o datã cãzut pe pãmânt, germinând în lutul ancestral, dãdea naștere altui posibil cireș…
Bunica avea mare, mare dragoste pentru acest cireș. În fiecare primãvarã îl curãţa de uscãturi și îi vãruia trunchiul ; ba chiar îl și uda uneori deşi, pe atunci apa se aducea cu greu, de la mare depãrtare în verile secetoase. Îl creștea ca pe propriul copil. Astfel cã, ridicându-se an de an, ramurile cireșului ajunseserã pânã la fereastra casei bãtrâneşti și atunci când geamul era deschis, când bãtea mai tare vântul, se întâmpla ca ramurile mai lungi sã pãtrundã în casã; ce fericire pentru noi copiii sã putem culege fructele râvnite întinzând doar mâna pe fereastrã!
Casa bunicii nu era prea mare: douã camere (din care una “de curat”) și o încãpere scundã ce ţinea loc și de magazie și de bucãtãrie. Era fãcutã din lemne , din chirpici , lipitã de lut și acoperitã cu șindrilã. Mereu spoitã proaspãt, cãlduroasã iarna şi rãcoroasã vara. Avea un pod cu o grãmadã de vechituri, spre bucuria noastrã, a nepoţilor care ne cãţãram și controbãiam pe acolo, ori de câte ori se nimerea,. Într-o zi am gãsit chiar şi niște monede vechi, cu chipul Regelui Mihai I pe ele, monede de 500 de lei pe care nu le-am adunat spre marele meu regret de astãzi…
Bunica ne mai certa uneori, dar cum nu exista o mânã bãrbãteascã și fermã prin gospodãrie ca sã ne struneascã, noi ne vedeam liniştiţi de joacã .
Bunicul murise de mai multã vreme şi eu nu l-am apucat. Am auzit doar cã era un om zdravãn ce lucrase de tânãr la pãdure ca tãietor de lemne. Şi cum pãdurile de pe atunci mai numãrau încã arbori seculari uriaşi (am aflat cã, pentru a tãia un singur copac, celor ca bunicul le trebuiau chiar și o zi întreagã; efortul depus era greu de închipuit astãzi), într-o zi, nu omul a doborat copacul, ci pãdurea s-a supãrat pe om…
Bunica nu mai s-a mãritat de atunci, ci a continuat sã ia de una singurã viaţa în piept, ocupându-se de copii și de gospodãrie deși avea numai vreo 40 de ani când a rãmas vãduvã.
Cireșul de lângã casã îi rãmâsese unica nãdejde şi reazem…
Gurile rele ale satului povestesc cã ar fi auzit-o pe bunica Emilia vorbind și cântându-i cireşului dar eu prefer sã cred cã se ducea la el doar ca sã-i adune cleiul dulce – acrișor pe care îl mânca cu plãcere și din care îmi dãduse și mie într-o zi sã gust. Era tare bun !
Deși învãtase doar patru clase, ca mai toate femeile din vremea ei, bunica știa o mulţime de lucruri despre plante, avea o mulţime de cunoștinte neînchipuite de chimie și de farmacie care mã uimeau. Nu am auzit sã fi fost bolnavã vreodatã de ceva pentru cã știa sã-și gãsescã singurã leacul. În fiecare dimineatã, bea cate un pãhãrel de ţuicã de corcodușe fãcutã chiar de ea. Şi tot din tuicã de casã dar mai tare (,,la prima mânã” cum zicea ) în care punea la macerat, dupã caz, felurite flori, prepara niște tincturi numai bune de ,,luat cu mâna” bolile de oase și rãceala.
Îmi amintesc cum, într-o zi, atunci când m-am lovit la un picior și plângeam spe-riat , bunica a cules frunze de patlaginã pe care mi le-a pus peste ranã şi m-a vindecat. Tot ea își vindecase de una singurã piciorul umflat ţinându-l învelit în frunze mari de brusture.
Bunica știa sã facã sãpun de rufe din unturã de porc, sodã şi pelin precum și leșie de rufe ; multe dintre vecine veneau la ea sã cumpere câte o bucatã. Din asta şi din cireşe, pe lângã roadele muncii câmpului, îşi dusese bunica Emilia traiul.
Dupã moartea bunicii, s-a dãrâmat la scurtã vreme şi casa iar vecinul ei a mutat gardul pentru a-şi mãri curtea, trecând peste ,,hotarul” dinainte stabilit şi poate cã s-ar fi întins mult mai mult dacã n-ar fi fost acolo … cireșul !
Dar, cu timpul, cireşul s-a întors aplecându-se cãtre curtea vecinã pentru a se dãrui parcã și mai departe oamenilor așa cum o fãcuse în timpul bunicii Emilia…
Numai cã vecinul Costel și nevastã – sa Marghioala , oameni lacomi și împietriţi la inimã, nu s-au mulţumit numai ca sã ia cu japca pãmântul strãmoşesc ce îi despãrţise ci și blestemau într-una cireșul pe motiv cã le face murdãrie şi umbrã gradinii lor.
O data, Nea Costel, chiar a şi pus mâna pe topor hotãrât sã taie cireșul …
De atunci, pomul nu mai a rodit niciodatã și s-a stins puţin câte puţin pe mãsurã ce s-au scurs anii. Sãtenilor nu le-a mai rãmas decâ sã asistate miraţi la drama tãcutã a cireșului din ale cãrui fructe se bucuraserã și ei uneori .
Despre Nea Costel și femeia lui Marghioala, aveam sã aflu mai târziu, cã au sfârșit amândoi rãpuși de o întâmplare groaznicã și nemaîntâlnitã nelãsând în urma lor vreo odraslã .

(©Vasile Ruşeţi şi Mariana Bendou, 2017 – Fragment din volumul “Poveşti din Ţara Iei » aflat în lucru)


Etichete:

Despre Mariana BENDOU

Mariana Bendou-CV Debut literar în adolescenţã cu poezie şi prozã în antologiile Cenaclului “Zburatorii”, Onesti, îndrumat de prof. Gh.Isbãşescu.Debut literar ca autor în anul 2009 cu volumul de versuri bilingv “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber” Volume de autor: 2009- “Amour Amazigh / Dragoste de Om Liber”, Ed.Karta.ro, Oneşti (debut literar) 2010- “Pierdutã şi Rãscumpãratã”,Ed.Sf.Nicolae, Brãila 2011- “Poésies pour mon mari / Poezii pentru soţul meu”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2012 – “Florile inimii”, Ed.Pim, Iaşi 2013 – “À toi, poetesse! / Ţie, poeto!”, Ed.Inspirescu, Satu-Mare 2015- “Priviri în oglinda vieţii”, Editura PIM, Iași 2017 – “Les contes kabyles / Povesti kabile-Monographie / Monografie”, Editura Karta.ro, Oneṣti, 2017 Coautor : 2014- „Manifestarea culturalã a copiilor în folclorul românesc”, Editura Sf.Nicolae, Brãila; alãturi de Marian Cristian Gorun 2014- “în-opt-are”, Editura Karta.ro, Oneşti; alãturi de Daniel Cruştin 2016 – “Cãlãtoria oului de Paṣti”, carte de colorat pentru copii, alãturi de prof.Raluca Cãlinescu Gâdioi Auxiliare didactice: 2009- “Tourisme et Gastronomie / Turism şi Gastronomie”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2009- “Commerce / Comerţ”, Ed.Karta.ro, Oneşti 2012 – “Couleurs du Bonheur / Culorile Fericirii”, Ed.Karta.ro, Oneşti Antologii: 2010- “Aspiraţii”, Ed.EUROGRAPH, Cluj-Napoca 2011- “EXPRESIA IDEII-Fruntea cerului asudã”, vol.I, Ed.Karta.ro, Oneşti; este coordonator. 2011- “EXPRESIA IDEII-Povestea continuã”, vol.II, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2012-“Artã sfâşiatã-73 poeţi contemporani”, Ed.Arhip Art, Sibiu 2012 – “STARPRESS-Antologia scriitorilor români, contemporani din lumea întreagã / L’anthologie des écrivains roumains contemporains de tout le monde ”, Ed.Fortuna, Rm.Vâlcea 2012- “EXPRESIA IDEII-Poezia culorilor”, vol.III, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2012-“Amprente Temporale”, vol2., Ed.DOCUCENTER, Bacãu 2013 – “EXPRESIA IDEII-Spre Tine, Doamne”, vol.IV, Ed.Karta.ro, Oneşti, România, este coordonator. 2013 – “Oneşti-555 ani”, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2013- „EXPRESIA IDEII-Cu pupici pentru cei mici”, vol.V, Ed.Karta.ro, Oneşti, este coordonator. 2013 – „MERIDIANE LIRICE-Aripi de vis”, Ed.Armonii Culturale, Adjud 2013 – „Poezii de iarnã, cântece şi colinde”, Ed.Inspirescu, Satu-Mare 2014-„Un zâmbet pentru fiecare copil”,Ed.Sf.Nicolae, Brãila 2014- ”STARPRESS-Limba noastrã cea românã”, Edituta Olimpios, Iaşi 2014- ”Iubirea dincolo de vis”, Editura Studis, Iaşi 2014- “EXPRESIA IDEII-Poarta fluturilor”, Vol.VI, Editura Sf.Nicolae, Brãila, este coordonator. 2014- “Din livada inflorita a iubirii”, Editura EMMA, Orãṣtie 2015 – “Ochi de luminã”, Editura Vital Prevent Edit, Timisoara 2015 – “Ieri ca prin vis”, Editura Edithgraph, Cluj 2015- “EXPRESIA IDEII-Pod de dor cãtre bunici”, Vol.VII, Editura Armonii Culturale, Adjud, este coordonator. 2015- “Preludii pentru fluturi”, Editura Editura Vital Prevent Edit, Timisoara 2015 – “Parfumul clipei”, Editura Sf.Nicolae, Brãila, 2015- “Toamna se culeg prozele”, Editura Inspirescu, Satu Mare, 2016 – “Femeile cu flori roșii în pãr”, Editura Vital Prevent Edit, Timiṣoara 2016 – “EXPRESIA IDEII-Cãlãtor prin stele”, volumul VIII, Editura Armonii Culturale, Adjud, este coordonator. 2016 – Roua dimineţilor senine”, Editura Napoca Nova, vol.11 (antologie LSR) Alte publicaţii / apariţii: A iniţiat în anul 2013 Revista “EXPRESIA IDEII”, Editura Karta.ro, Oneşti pe care o şi conduce.A apãrut ca textier ( poezia “De-ai şti”) pe albumul muzical “Muzicã şi Poezie”, 2014 semnat Elena Cezar von Sachse, Germania. A prefaţat volumele: 2011- “Meditaţii şi cuvinte”, autor Vera Crãciun, Ed.Karta.ro, Oneşti 2013- “EL, EA şi…Dragostea!”, autor Marian Cristian Gorun, Ed.Karta.ro, Oneşti 2013- “Mãr copt din iubire’, autor Ştefania Puşcãlau, Ed.Karta.ro, Oneşti 2016 “La Porţile Moldovei”, autor Constanta Caitar Ghioldum, Editura Karta.ro,Oneṣti 2016 – “Lumini ṣi umbre în teatru”, autor Cãtãlina Raluca Gâdioi Cãlinescu, Editura Karta.ro, Oneṣti Publicã în limba românã și francezã pe siteuri literare şi în reviste literare din ţarã și din strãinãtate. A aparut in dictionarul literar “Poetii Bacaului la inceput de mileniu: debuturi 2000 - 2010 ”, autor Cornel Galben, Editura Pallas Atena, Focṣani, 2015. PREMII CULTURALE OBŢINUTE: Premiul Direcţiei de Culturã din Râşcani, Republica Moldova, 2012 pentru proiectul transfrontalier “EXPRESIA IDEII-Poezia culorii”, anul 2013, Premiul Bibliotecii Municipale “Radu Rossetti”, Oneşti, 2012, pentru colaborare şi întreaga activitate depusã, Premiul III al Revistei româno-canadiano-americane STAPRPRESS, la Concursul dedicat limbii române, 2013.Premiul de Onoare al Ministerului Culturii din Republica Moldova, 2015.Marele Premiu al Concursului “Art&Life”, secţiunea “Folclor pentru copii”, Japonia, 2015, Premiul II la concursul de poezie religioasã “Credo”, Reghin, 2015, Premiul UNIFERO pentru Creaţie literarã , Craiova , 2015. Marele Premiu la Concursul International "Memoria Slovelor". Trofeul Simpozionului Internaţional “Universul Ştiinţelor”, Slãnic Moldova, 2016. Premiul I al Cenaclului de Toamnã Olteniţa. ALTELE: Preşedinte şi Fondator al Asociaţiei “Clubul EXPRESIA IDEII” Onești, România. Membru al Uniunii Compozitorilor Români (textier), Membru a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Iasi-Moldova. Membru al Asociaṭiei culturale “Universul Prieteniei”, Iaṣi. Membrã a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova. Presedinte al Departamentul Strategii, Comunicare , Parteneriate ale Uniunii Artiṣtilor Plastici cu Instituţiile Statului ṣi Administraţia Publicã Localã . Iniţiazã în martie 2014 Punctul de Informare şi Documentare „EXPRESIA IDEII” (peste 500 de materiale: publicaţii, CD-uri, creaţii artistice, etc.) din cadrul Muzeului Municipal de Istorie Oneşti. Realizeazã din donaţii Biblioteca “EXPRESIA IDEII” de la Centrul de Bãtrâni, Slobozia-Oneṣti (anul 2015). Fondator ṣi Director al Festivalului Cultural-Artistic Naţional “Cãlãtor prin stele”- anii 2013-2016 (3 ediṭii) . A donat numeroase cãrţi bibliotecilor din ţarã și din strãinãtate ( Cipru, Germania, Rep. Moldova, etc.) În perioada 1993-2001 a fost reporter şi realizator programe la radioteleviziunea localã DEEA, corespondent şi redactor la ziarele „Curierul de Onești” şi „Deşteptarea” Bacãu, a realizat numeroase spectacole pentru copii şi tineret. A identificat , îndrumat ṣi promovat noi talente literare ṣi artistice de toate vârstele. A participat la taberele de creaṭie de la Câmpulung Moldovenesc (2011), Galaṭi (2014) ṣi Botoṣani (2015), organizate de Asociaṭia „Universul Prieteniei” în care ṣi-a lansat ṣi cãrṭile...