Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » NOI APARITII » Marin IFRIM: Pro Saeculum, o revistă de top național !

Marin IFRIM: Pro Saeculum, o revistă de top național !

 

Am în față o revistă care iese din serie, prin dimensiuni inclusiv culturale: Pro Saeculum”. O publicație de cultură, literatură și artă, editată de Centrul Cultural Vrancea, sub egida Consiliului Județean Vrancea și a Primăriei Municipiului Focșani. Această revistă inconfundabilă, încă de la început, a fost fondată de Alexandru Deșliu și Valeriu Anghel, doi scriitori pe care i-am cunoscut în măsura în care timpul cultural mi-a permis. Cu Alexandru Deșliu aș îndrăzni să spun că am fost prieten. El era mai îngăduitor, mai răbdător, mai cu viziune față de convingerile mele. Mă simt dator să scriu despre revista fondată de acest om de cultură pentru care, necondiționat, marele bibliotecar și istoric literar Alex Oproescu avea o prețuire aparte, ceva care ținea și de faptul că Alexandru Deșliu era, în fond, un râmnicean de-al nostru. Mă abțin să îi fac aici un portret maestrului Deșliu. Toate la timpul lor. Revista are un colegiu director aproape academic, ca să nu exagerez: Ioan Adam, Radu Cârneci, Nicolae Gheran, Irina Petraș, Dumitru Radu Popescu, Liviu Ioan Stoiciu și Magda Ursache. După plecarea la cele veșnice și literare a lui Alexandru Deșliu, publicația vrânceană nu a trecut prin sincope majore, dimpotrivă, printr-o dârzenie demnă de admirația noastră, a literaților din jurul Vrancei și nu numai, soția acestuia, distinsa doamnă Nina Deșliu, director executiv al revistei, a avut o intuiție de manager de top, alcătuind o redacție perfectă, începând cu Rodica Lăzărescu (redactor-șef, un nume imperios în publicistica literară națională), Florinel Agafiței, Constantin Coroiu, Horia Dumitrescu, Marin Iancu, Maria Nițu, C. Stănescu (un mare și tenace publicist între publiciști și un critic literar redutabil), Passionaria Stoicescu (un reper moral și profesional unic) și Elena Stoiciu.

Acestea fiind spuse, trec direct la conținutul numărului dublu 3-4/2017 al revistei. Într-un editorial sec, simplu și clar, lucid, carevasăzică,  Rodica Lăzărescu, în stilul său inconfundabil, dă cu reverul, pune punct dublu pe i, tranșând lucrurile din poziția unui luptător determinat de pasiunea fermă a scrisului cu orice preț: ”Rezistăm, neîntrerupt, de 15 ani? Puțin?”. Mare minune, aș adăuga eu, cel hârșit în facerea unor reviste în care mi-am îngropat toată ființa. Acum, la Focșani, prin revista Pro Saeculum, prin acești oameni minunați, se întâmplă ceva. După eforturile editoriale, meritorii dar de mică anvergură, ale regretaților scriitori Florin Muscalu, Traian Olteanu, Mircea Dinutz, Dumitru Pricop, Ion Panait și mulți alți condeieri de vază ai Vrancei, lucrurile sunt așezate precum o clădire după zeci de cutremure. Vrancea are o revistă puternică. Puține orașe din țară se pot mândri cu așa ceva: Târgu Mureș („Vatra veche”), Timișoara („Orizont”), Bacău („Ateneu” și „Plumb”), Pitești („Argeș” și „Cafeneaua literară”), Satu Mare („Nord literar”), Constanța („Tomis”), Slobozia („Helis”), Râmnicu Sărat („Spații culturale”). Las de-o parte „navele amiral” ale literaturii noastre naționale: „România Literară” și „Convorbiri Literare”. Aici nu se mai discută, ne convine sau nu, acestea din urmă sunt primele precum caravelele lui Magellan. Și ar mai fi excepționalele reviste în format electronic: „Armonii culturale” (Adjud), „Luceafărul” (Botoșani), „Melidonium” (Roman), „Omniscop” (Craiova). În concluzie, ca să evităm orice semn de subiectivism, redăm cuvintele clare și definitive ale unui mare profesor universitar român, domnul Ion Vlad, adresate redacției revistei vrâncene: Ați reușit o performanță rarisimă: colaborarea unor scriitori, oameni de știință, critici, istorici literari, poeți și prozatori din toate (!) regiunile românești. Repet, e o performanță fără un precedent în ultimele decenii”. Nu sunt vorbe de încurajare, e doar o reacție a unui literat de elită care a văzut și a citit cam tot ce se poate în aceste decenii răsfirate în alte zone decât cele culturale. E părerea unui om de elită autentic. Numărul (dublu) la care mă refer acum are 280 de pagini în format A4. O carte cât o lună de lectură pedantă și plăcută. Am ajuns doar la pagina 3! Trec pe „pilot automat”, citesc în diagonală și tot îmi vine greu să iuțesc pasul privirii. Zăbovesc din fel de fel de instincte ale memoriei. Sunt uimit de felul absolut regal în care revista Pro Saeculum își asumă sufletește dispariția marelui scriitor George Bălăiță (17 aprilie 1935 – 16 aprilie 2017). Dacă recenta dispariție a acestuia a fost „bifată” de marile noastre publicații literare, Pro Saeculum sesizează profesionist această dispariție copleșitoare. Citești de ți se umezesc ochii texte dedicate lui Bălăiță, semnate de: Mihaela-Adelina Viziru, Constantin Coroiu, C. Stănescu, Viorel Savin, Ioan Dănilă, Nicolae Iliescu, Rodica Lăzărescu. Am ajuns doar la pagina 21. Prima pe dreapta, cu eseul „Arta neobositului păgubaș”, doamna Magda Ursache, un nume cu renume, în vogă, cum se spune, explică și mărturisește cum prefața volumului „Arta de a fi păgubaș”, făcută de Iordan Datcu, a trimis-o la re-citirea teatrologiei „păgubosului” Nicolae Gheran. E vorba despre un eseu greu de sintetizat în câteva cuvinte. Mai departe, citesc pedant „Din caietul de corespondențe” al lui Liviu Ioan Stoiciu. Treabă garantată, Stoiciu nu plictisește, nu știe cum, deși câteodată ai impresia că scrie ca și cum nu ar mai vrea să fie citit. Aici e rostul! Alexandra Cherciu dedică un poem onorabil lui Mihai Eminescu, după care urmează câteva articole profunde, referitoare la Eminescu, semnate de A. Gh. Olteanu, N. Georgescu, Constantin Cubleșan (un eseu de mare ținută morală, în care e vizat și criticul Alex Ștefănescu, bârna din ochiul de sticlă al literaturii române actuale văzută dintr-un avion de hârtie (igienică, pardon). Autostrada literară Pro Saeculum continuă cu texte admirabile semnate de Ioan Adam, Theodor Pâslaru, Florin Mihăilescu, Andrei Moldovan, Gheorghe Moldoveanu, Ion Gheorghe Pricop.

La pagina 60, ajungem la interviul luat de Rodica Lăzărescu scriitorului Dinu Săraru, unul dintre puținii scriitori români pe care nu l-am putut suporta sub nicio formă, scrisă sau vorbită. Citesc interviul din respect pentru doamna Lăzărescu. Undeva în discuție, Dinu Săraru mă năucește și mă face să-l revizuiesc, vorba politicienilor de doi bani: „Eu m-am născut ca să trăiesc”. În sfârșit, Dinu Sărau îmi e simpatic, i-a ieșit un porumbel din pix. Serios vorbind, interviul e unul de clasă. E sublim și foarte dur. Un Dinu Săraru în tonul său autentic surprins de un interlocutor uns cu toate alifiile publicisticii ideale. O concluzie cu azimut de aforism sută la sută, găsesc și în interviul luat de Menuț Maximilian cunoscutului preot român Theodor Damian, de peste 30 de ani stabilit în Statele Unite: „Văd cea mai mare compatibilitate între vocația preoțească și cea literară, pentru că ambele propovădiuesc cuvântul”. Ce simplu pare totul când poate fi înțeles. Gheorghe Lăzărescu scrie foarte explicit despre „Nuntă în cer” a lui Mircea Eliade, văzut „între psihologic și mitic”. Un text care dă de lucru, incită. Of, Doamne, revista nu se lasă închisă. La pagina 95, redacția revistei Pro Saeculum anunță un eveniment editorial unic: „În aceste zile, la Editura Academiei  a apărut, sub semnătura lui Niculae Gheran, lucrarea în două volume Rebreniana (peste 1100 de pagini), rodul unui șantier redacțional cu activitate continuă, desfășurată de-a lungul a aproape șase decenii”. Constantin Coroiu scrie despre afinitățile selective ale lui Ioan Adam, iar inconfundabilul critic literar Ionel Necula, un intelectual cu expertiză greu de neglijat, oferă cititorilor un eseu de zile mari: „Ștefan Petică și identitatea românească”. Nu e pentru prima dată când am senzația că, zona Vrancea – Focșaniul adică, inclusiv Ploscuțenii poetului Marin Moscu -, nu e doar o sursă perpetuă de cutremure, ci și un centru al literelor de tipar. Am ajuns doar la pagina 111. Nu vreau să plictisesc pe nimeni. Puțini cititori au acces la această publicație rarisimă. Nu știu dacă e difuzată și electronic. Voi continua să(-mi) explic acest fenomen într-un text pe care deja îl am imprimat pe cortex. Am ce să citesc. Inclusiv în frigiderul memoriei. Le felicit din tot sufletul pe cele două doamne care fac posibilă apariția unei reviste de top național: Nina Deșliu și Rodica Lăzărescu ! Omagiile mele simple, sufletești. Reverențe!

Marin Ifrim

 

Rodica Lăzărescu

 


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.