Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » NOI APARITII » Marin IFRIM: Pro Saeculum, o revistă de top național ! (II)

Marin IFRIM: Pro Saeculum, o revistă de top național ! (II)

 

În ciuda evidențelor, când e vorba despre scrisul pe cer, se întâmplă un fenomen mai mult decât natural. Scriitorii se adună în litere, în cuvinte, într-o solidaritate greu de explicat de către sociologii de partid(e), de-alde domn prof. Pieleanu pe os. După apariția primei părți, a prezentării mele, referitoare la revista Pro Saeculum, am primit câteva cuvinte de întâmpinare plăcută din partea doamnelor Magda Ursache și Victoria Milescu. Vorbe bune am primit și de la vrânceanul  Marin Moscu, un poet încă necunoscut la valoarea sa magică (scrie și poeme pentru copii!). Vor veni și alte „telegrame” dinspre cei care iubesc partea tonică a literaturii române actuale. Cel mai frumos mesaj l-am primit de la discretul, inconfundabilul și foarte incisivul scriitor (regizor, prozator, poet, profesor de imagine etc.) Nicolae Cabel, un intelectual de la care, sincer să fiu, am avut mai tot timpul a „fura” câte ceva. Fără alte comentarii, citez: „Marine, frumos gestul, frumoasă şi eleganță prezentarea revistei de la Focşani. Dar înaintea Rodicăi Lăzărescu, atît de inspirat-tenace, la „cîrma” publicației a fost Mircea Dinutz… Elegant şi dur ultimul tău poem trimis mie spre „cetire”, cu rafinate inflexiuni din poezia cea mai bună a bătrînului continent pe care ne aflăm… Felicitări, N!”. Vă dați seama, astfel de cuvinte, venite dinspre un expert cultural, îmi înduioșează câinoșenia reportericească. Drept pentru care, reiau lecturarea revistei Pro Saeculum, exact de unde am îndoit colțul paginii cu numărul 111. Așadar, la pagina 111, Titus Vâjeu, un om de cultură cu o densă carieră cinematografică, dar și literară, dedică un eseu curat lui Traian Diaconescu, un poet de substanță „cotrușiană” (de la Aron Cotruș). Maria Vaida scrie cu plăcere și discernământ despre „Pituț, romancierul”, iar Vladimir Udrescu ne reamintește despre semicentenarul revistei „Astra” din Brașov, într-un eseu care se pare că va deveni o monografie a onorabilei reviste. O revistă care, în prezent, nu prea se mai lasă scrisă și citită. Nu știm din ce cauză, însă ne ducem automat cu gândul la vremurile în care, la Brașov, era în cărți prozatorul Ion Topolog. Și echipa acestuia, firește. Un alt eseu bine articulat se intitulează concret „Postumitatea lui B.P. Hașdeu”, semnat de Traian Gh. Lazăr. Am citit tot textul. Noi, buzoienii dinspre cuvinte, avem o obsesie: Liceul, acum Colegiul „B.P.Hașdeu”, e CNP-ul nostru, pașaportul univesal spre cultura universală. Aici a învățat laureatul Nobel George Emil Palade, monștrii sacri George Ciprian, Urmuz, Paul Ioachim și mai tinerii războinici Magda Ursache, Nicolae Cabel etc. Suntem cu „Hașdeul”, înclusiv absolvenții unor licee agricole, tehnice, ecumenice etc. Citesc cu interes și proza neobositului Dumitru Matală, „Eternitatea cu termen” (frumos titlu), dar și profundul eseu al lui Petru Isachi: „Nietzsche rămâne de descoperit” (VI). La pagina 131, unul dintre cei mai durabili poeți români din ultimele decenii, Șerban Codrin, scrie, cu prilejul a 150 de ani de la prima apariție a revistei „Convorbiri Literare”, un eseu care, încă din titlu, spune esențialul: „Convorbiri Literare sau lucrarea eroică în cultură, în literatură”. Șerban Codrin știe ce spune, îl prețuiesc enorm pentru că știe și impune esența celei mai mari reviste românești dintotdeauna: „Căftănit director de Uniunea Scriitorilor, i-a revenit lui Cassian Maria Spiridon (n. 9 aprilie 1950, Iași), spirit disciplinat, consecvent, perseverent, ingineresc, învățat cu greutățile, educat în fața planșetelor și a biroului redacțional, să regândească lucid vechile platforme-program, să le metamorfozeze, într-o epocă fără evidente bariere ale cenzurii și ale unei puteri politice atotștiutoare și discreționare, să-și aleagă echipele de colaboratori de pe întregul teritoriu românesc, inclusiv din diaspora, și să acționeze, din perspectivă națională, într-o lume unde se vorbește numai de globalizare”. Scurt și îndesat. Cine vrea să citească poezie cu mult peste reperele generației sale, nu are decât să caute cărțile lui Șerban Codrin. Marin Iancu dedică un articol decent profesorului universitar Dan Mănucă. Finalul acestuia este de-a dreptul cutremurător: „În chiar ziua în care puneam în pagină cronica dedicată lui Dan Mănucă, alăturând-o evenimentelor ce trebuie sărbătorite, și anume celor 150 de ani de la apariția revistei ieșene, am primit de la Iași trista veste a plecării dintre noi a distinsului critic și istoric literar. Am vrut să-i facem o bucurie… Acum nu ne rămâne decât să-i aducem un pios omagiu… Dumnezeu să-l aibă în grijă și să-l așeze în locul binemeritat, alături de mari scriitori și cărturari despre care scris o viață întreagă”. Mai departe, Ion Șt. Baicu îl omagiază pe  Alexandru D. Xenopol, cu prilejul a 170 de la naștere. La pagina 140 a revistei Pro Saeculum, dăm de un infarct liric: poemul Tristele, Cartea a III-a, Elegia I, a unicului Publius Ovidius Naso. Din lipsă de spațiu vital, redăm câteva din versurile traduse de Eusebiu Camilar: „Întinde-mi mâna bună, tu, cititor iubit/ Căci iată eu la Roma sfioasă am sosit;/N-o să roșești, n-ai teamă, căci eu cu mine-n mers,/ Amorul plin de vină nu-l port în niciun vers”. Unele texte din Pro Saeculum sunt destinate și altor citirori decât cei interesați doar de creație literară. Despina Mincu-Georgescu scrie foarte special despre „Erotopaignionul helenistic și influența lui asupra liricii latine”. Nu mă pricep la așa ceva. Traian Diaconescu, sper să nu fie cel pe care îl știu eu, adică soțul scriitoarei Ligya Diaconescu, recent plecat spre lumea cuvintelor scrise pe marmură, face o legătură interesantă între George Călinescu și Ovidiu. Am ajuns în miezul revistei. În pagina 146, regina literelor noastre editoriale, Passionaria Stoicescu, dedică un scurt și profund text în memoria lui Alexandru Calciu, un  mare filolog (1934-2017), și, în pagina următoare, Dora Lazăr scrie tare frumos despre unul dintre cei mai importanți bibliotecari români din toate timpurile: Alexandru Oproescu (1940-2017). Îmi cer scuze, mai am de citit încă vreo sută de pagini. Pe curând!

 

Marin Ifrim


Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.

Parerea ta...

You must be logged in to post a comment.