Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » Marin IFRIM: De ziua maicii domnului Stelian Grigore, cu două zile mai devreme…

Marin IFRIM: De ziua maicii domnului Stelian Grigore, cu două zile mai devreme…

 

De vreo 3 luni, marele meu prieten, și coleg de redacție, marele profesor de limba și literatura română, timp de vreo 5 decenii, în comuna Țintești, e tot mai greu de văzut decât de obicei. De sub mâna sa ocrotitoare, din satul Pogonele și din comuna Țintești, au plecat în lume copii cu viitorul pus în bagajele minții de către Stelian Grigore, căci despre el e vorba. M-aș referi, pe scurt, la actualul primar al Buzăului, inginerul Constantin Toma, și la Mihai Ștefan, director la CFR Galați, publicist și documentarist de profunzime. Scriitorul Stelian Grigore a rămas orfan de tată (căzut la Cotul Donului), în ultimul război mondial. Rar mi-a fost dat să văd un om mai iute la minte, la mersul gândului și al trupului, mai blând și mai luminos în relația sa cu lumea din jur. În 2018, în noiembrie, va împlini 80 de ani. În anul Unirii, cu câteva zile mai devreme. Dar nu despre aceste chestiuni voiam să scriu. Revin la începutul acestor rânduri. Stelian Grigore ni se arată mai rar pentru că, în ultimul timp, stă la căpătâiul mamei sale, doamna Constantina Grigore, în satul Pucheni, îngrijind-o așa cum el a fost îngrijit când era orfan de tată. Vine la Buzău o dată la două săptămâni, acasă, la Țintești, după două sau trei zile (re)luând drumul Puchenilor. Facem revistele prin telefon! Nu am mai văzut un asemenea devotament nicăieri. Când regretații mei părinți erau bolnavi, mă mulțumeam cu faptul că le duceam hrană și medicamente, nu aveam idee de ce ar putea însemna o ființă mai mult decât împăcată cu sine, nu și cu conștiința sa. Mama lui Grigore Stelian împlinește, pe 18 august 2017, vârsta de 101 ani. E un fenomen, ca și fiul său bun de pus pe rănile sufletești. Vorbesc cu el la telefon, zilnic. De cele mai multe ori, când îl întreb ce face, îmi răspunde ca un ”robot” cu cei șapte ani de acasă: ”Ce să fac, sunt aci, lângă mama…”. Acesta e omul. Anul trecut, celebra revistă ”Formula As” i-a dedicat ”mamei  Constantina” o pagină, ceva ce i se întâmplă unui om simplu o dată la 100 de ani. Cu puțin înainte de a împlini 100 de ani, ”mama Constantina” l-a rugat pe fiul său să îi cumpere un costum popular, o ie, cu care să fie îmbrăcată pentru trecerea de la efemera viață trupească la cea etern spirituală. Ce-aș mai putea zice decât un simplu Tatăl Nostru, o rugă pentru asemenea îngeri, cum e Stelian Grigore și mama acestuia, care, uneori, ne dau senzația că ne ocrotesc chiar și în somn? Domnul fie binecuvântat!

Marin Ifrim, august 2017

Constantina si Stelian Grigore (sursa: Formula As)

 

Mămica mea

Mamei mele, Constantina Grigore!

Mămica mea,
Te port în gând,
Clipă de clipă,
Oriunde-aş fi
Pe-acest pământ.

Te văd,
Mai tânără mereu,
Prin mine –
Fiul tău
Şi surioara mea,
Nepoţi şi strănepoţi
Şi cei ce vor urma.

Mămica mea,
Eşti primăvară,
Acum, în zilele

De iarnă grea!

Ninsorile-ţi din păr
Nasc dalbe flori;
Mămica mea –
Izvor renăscător!

Prof. Stelian GRIGOREŢinteşti


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998.

Cărţi publicate:
.”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986.
.”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995.
.”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995.
.”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996.
.”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001.
.”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001.
.”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003.
.”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004.
.”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004.
.”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004.
.”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6.
.”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006.
.”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007.
.”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007.
.”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008.
.”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag.
.”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag.
.”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag.
.„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011.
.” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag.
.”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag.
.”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag.
.”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013
.”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag.
.”Vid reîncarnat – Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014
.”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014
.”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015
.”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag.
.”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016.

Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc.

Secretar general al Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană”.
Redactor-şef al revistelor „Cartelul metaforelor” şi „Caietele de la Ţinteşti”.

Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.