Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » TABLETA » Marin IFRIM: S-ar putea să greșesc, nu sunt doctor în teologie…

Marin IFRIM: S-ar putea să greșesc, nu sunt doctor în teologie…

 Suntem destinați, încă dinaintea nașterii noastre, să facem bine. Nu există ADN programat pentru a duce purtătorul acestuia spre crime, alcoolism etc. Dumnezeu e și Tatăl lui Einstein, dar și al cerșetorului născut cerșetor din motive care bat pe umăr și pe burtă matematica, psihologia și filozofia. Doar în cazul sinucigașilor problema e un pic mai încețoșată. Nu știm nimic despre vulnerabilitatea acestor sinucigași, chiar și când ei lasă în urmă un ”bilet de voie”. Știm doar că Biserica noastră refuză să oficieze slujbe în astfel de situații. Un aspect care, cel puțin mie, nu-mi e clar. Nu intru în teorii. Știu un accident în care un tren a strivit o familie de șapte persoane. Oameni pe care îi cunoșteam. S-a întâmplat acum vreo 4 decenii. Acum, văd la televizor cum, o mamă, o femeie, care sigur a fost tare stresată, s-a aruncat înaintea unui tren, cu un copil în brațe și alți doi ținuți cu forță disperată în jurul ei. Se poate spune orice. Nu cred că această femeie era atât de bolnavă psihic încât se recurgă la asemenea gest. Nici nu vreau să arunc pisica în curtea bogată a celor care conduc două țări, una a sinucigașilor și una a lor, acești eterni strigoi care ne fac viața un infern obligatoriu, politicienii și sitemul național de administrare a țării, cu servicii cu tot. Mă întorc la Biserica noastră cea de toate zilele. Am mai văzut cazuri în care sinucigașii nu au dreptul la slujba cea din urmă. S-ar putea să greșesc, nu sunt doctor în teologie, însă, din tot sufletul, cred că undeva nu există înțelegere și toleranță. Or fi existând în poruncile Domnului, în Biblie, fel de fel de alineate și paragrafe judecătorești, dar nu cred că Justiția Divină e oarbă, precum cea pământească. Dacă ar fi după mintea mea, unde încă nu e zi în care să nu bată clopotul, inima adică, aș căuta o cutumă bisericească prin care și cei care se sinucid să fie tratați cât de cât ca oameni care au fost purtători de suflet. Chiar și noi, cei mai puțin predispuși la astfel de gesturi fulgerătoare, ne sinucidem zi de zi prin metode mult mai rafinate decât „păcătoșii” de serviciu. Asta înseamnă că tot sinucigași suntem, numai că, spre deosebire de adevărații amărâți, nouă ne place să facem din sinucidere un lux. O chestiune de cinism plictisitor. Nu admir sinucigașii, inclusiv pe cei care își dau foc în numele cine știe cărei cauze efemere, dar nici nu pot să înțeleg de ce, țara asta, plină de fel de fel de organe și organisme, de la protecția socială și până la protecția consumatorului, de la cabinetele psihologilor și până la ministrul sănătății, de la prevenția din școli și până la prevenția celor care dețin toate secretele (im)posibile, totul e un fiasco, o lume paralelă. Ne naștem, trăim și murim într-o țară absentă din viața celor care o populează. Am văzut și înțeles multe. Lumea nu se va sfârși aici. Până și sinucigașii de zi cu zi își vor face dreptatea lor, în felul lor, în mintea goală și indiferentă a celor care nu se gândesc decât la sarmalele familiilor din care își trag ADN-ul de laborator!

 

Marin Ifrim, august 2017


Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.