Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » NOI APARITII » Marin IFRIM: Reviste literare de top (personal): ”CALIGRAF”

Marin IFRIM: Reviste literare de top (personal): ”CALIGRAF”

 

 

Revistă de cultură, editată de Centrul Cultural Teleorman. Apare la Alexandria, având ca redactor-șef pe cunoscutul scriitor Florea Burtan, iar ca secretar de redacție pe la fel de cunoscutul istoric literar Stan. V. Cristea. De fapt, tot colectivul redacțional este alcătuit din nume consacrate: Ana Dobre, Liviu Comșia, Florina Isache, Dumitru Vasile Delceanu, Rodian Drăgoi, Marian Nazat, Cornel Mihai Ungureanu, Stan Ștefan. Din nr. 8/2017 am reținut editorialul lui Florea Burtan – Cu gândul la Marin Preda – din care cităm un pasaj extraordinar de adevărat: Prezența sa în viața literară însemna enorm. Atâta timp cât Marin Preda trăia, confrații săi se simțeau apărați, ocrotiți, își puteau vedea, în liniște, de scrisul și cărțile lor. Marin Preda era acolo”. Dumitru Vasile Delceanu este prezent, în prima pagină, cu poemul antologabil „Lume bătrână”, din care cităm ultima strofă: „Lumea e bătrână și ca lumea noi/ Nu ne bate, Doamne, cu golgote noi,/ Că-nnoptăm sub paloș fără scut, nătâng,/ Pietrele de moară, nu mai cântă: plâng”. Sub genericul „Cadran cultural”, toată pagina a doua a „Caligrafului” este dedicată unor evenimente, cărți și oameni de seamă ai locului („Tinerețea poetică”, „Pe urmele moromeților”, „Prezențe literare teleormănene”, „Festivalul Idei Ideis”, „Omagierea scriitorului Ion Chiru – Nanov”, „Carte de etologie socială”, „Agendă roșioreană”). Ana Dobre dedică, pe o întreagă pagină, un foarte sobru și elegant eseu privind opera regretatului poet Gheorghe Stroe, recent dispărut, originar din județul Buzău, adoptat fără rezerve de teleormăneni, atât profesional cât și ca scriitor profund. În memoria poetului,  încă o pagină, semnează Ana Dobre, Iulian Chivu și Florea Burtan, ultimul dedicând celui dispărut poemul „Moartea vindecătoare”. Paginile 10-11 sunt rezervate unui text inedit, „Dispărută în Franța”, aparținând aceluiași Gheorghe Stroe. O cronică literară de înaltă ținută analitică, referitoare la cartea lui Dumitru Ion Dincă, „Imposibila întoarcere în <Poiana lui Iocan>”, dedicată lui Marin Preda referitor la perioada cât a locuit, în documentare pentru romanul ”Moromeții”, în satul Căldărăști, jud. Buzău, într-un conac în care își avea sediul fosta Cooperativă Agricolă de Producție (CAP). Am citit și eu volumul lui Dumitru Ion Dincă, am fost în satul respectiv, am văzut conacul etc. Culmea, la câteva case de locul în care Marin Preda făcea crochiul viitorului roman, în 1950, s-a născut cunoscutul poet și teoretician literar Gheorghe Ene. Revenind la articolul domnului Stan V. Cristea, o spun deschis, rar am întâlnit o astfel de prezentare doctă, cuprizătoare, de nivel academic în sensul corect al cuvântului. Din paginile „Caligrafului” aflu un lucru pe care pur și simplu nu l-am știut: șoția scriitorului buzoian Florentin Popescu, poeta Iuliana Paloda-Popescu, e teleormăneancă, fiind născută în satul Târnava, comuna Botoroaga, jud. Teleorman, fiind doctor în istorie la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. În acest număr al revistei, distinsei doamne îi este publicat un grupaj de versuri, 11 poeme, tehnoredactate pe trei coloane, ceea ce poate trimite cititorul cu gândul spre „Coloana infinitului” a sculptorului Constantin Brâncuși. O surpriză deosebită întâlnim la pag. 7, unde, cunoscutul magistrat Marian Nazat semnează eseul Gorila civică”, o continuare din numărul anterior al publicației. Mă conving pe loc că Marian Nazat nu doar vorbește frumos și convingător la televizor, el fiind și un scriitor deosebit. Versuri de calitate, concepute în prozodie clasică, semnează și Florin Costinescu. De asemenea, coloana cu „Note și comentarii” a lui Lucian Paraschivescu stârnește ad-hoc curiozitate: „Doi cărturari intoleranți propun o dezbatere sinceră despre toleranță… În viziunea lor, a fi tolerant înseamnă să cedezi în fața unora ca ei…” Îmi place să cred că e vorba despre echipa humanoistă Andrei&Gabriel! Încă un eseu, sub genericul „Moromețiana”, pedant și pe înțelesul scriitorilor care l-au prețuit onest pe Marin Preda, ne oferă Marin Iancu („Marin Preda portretist. Misterul feminin”. Text de zile mari. Teleormănenii au un „brand” cultural pe care-l țin curat și veșnicesc creștinește: Marin Preda. Tatăl meu, Marin T. Ifrim, născut în 1932, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău, era poreclit „nea Marin Moromete”. Cum să nu fii sensibil la astfel de festinuri literare?! „Poetul din Nord”, Radu Ulmeanu, oferă cititorilor o pagină de versuri foarte concentrate, ca și Nicoleta Milea și Ion Iaurum. Nicolae Dina recenzează volumul „Rătăcirea secundei” al lui Constantin T. Ciubotaru, iar Cristian Gabriel Moraru scrie despre „Mitul nemuririi”. În fine, ultima pagină a revistei constă într-un grupaj de versuri ale poetei Anna Ahmatova, în traducerea lui Stelian Ceampuru. Acestea fiind zise, mă simt obligat să precizez că numărul acesta al Caligrafului l-am primit de la prietenul meu Dumitru Ion Dincă. Mulțumiri acestuia și redacției revistei pentru faptul că, timp de o jumătate de zi, poate chiar mai mult, m-am delectat. Ca să nu mai spun că am avut și surpriza să găsesc în paginile revistei două cronici literare semnate de prof. dr. Corneliu Vasile, una dedicată cărții mele de versuri, „În sângele ploii”, cealaltă, volumului de versuri „Talazuri” al poetei buzoiene Gina Zaharia. Cu mulțumiri cuvenite tuturora!

 

Marin Ifrim, 3 sept. 2017


Etichete:

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998.

Cărţi publicate:
.”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986.
.”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995.
.”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995.
.”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996.
.”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001.
.”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001.
.”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003.
.”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004.
.”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004.
.”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004.
.”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6.
.”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006.
.”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007.
.”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007.
.”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008.
.”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag.
.”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag.
.”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag.
.„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011.
.” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag.
.”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag.
.”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag.
.”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013
.”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag.
.”Vid reîncarnat – Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014
.”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014
.”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015
.”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag.
.”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016.

Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc.

Secretar general al Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană”.
Redactor-şef al revistelor „Cartelul metaforelor” şi „Caietele de la Ţinteşti”.

Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.