Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Anna Nora Rotaru: Poezii

Anna Nora Rotaru: Poezii

PEREGRINUL MEU GÂND

 

Cum plouă afară cu biciuri de foc…
Îmi tulbură liniştea şi orice ambianţă !
Se ceartă Zeii, pe ceruri n-au loc,
Sau poate sunt ielele prinse în joc,
Să-mi fure sufletul golit de speranţă ?

 

Crăpând întunericul, în juru-mi trosnesc,
Încercând subtil un gând să-mi sustragă !
Dar nu mă tem, nu m-ascund, nu scâncesc,
Prin norii cei negri, prin hău scormonesc,
Lumina s-o adun, cum se zbate pribeagă.

 

S-o-mprăştii pe mine şi-n flacăra torţii,
Lumină prea-sfântă, c-a mea-i rătăcită…
Cu-n cânt, o baladă să rup firul nopţii,
Noroc să dezleg de pe porţile sorţii,
Povestea prin lume s-o spun tălmăcită !

 

Doar pianul… să-mi cânte dulce şi blând,
Și-n zbuciumul nopţii răsune-o trompetă !
Pe note să-mi poarte trupul flămând,
La Zei să ajungă peregrinul meu gând,
Să afle unde-şi ascund nemurirea secretă !

 

VIAŢĂ DE SALTIMBANC

 

S-a terminat spectacolul de seară…
E pustiu… luminile rampei s-au stins…
Din urechi, ca râsul lumii să-mi piară,
Fac drumul spre casă, cât mai întins…

 

Ca umbră în ceaţă, timid îmi port paşii,
Cu zdrenţe pe trup şi-n suflet… stingher…
Prin colţuri merg, pe-ntuneric ca laşii,
Nimeni să creadă că vreau, pomană să cer !

 

De la circ… râsete, muzică, lumină… feeric,
Mă-ntorc în umeda-mi cămăruţă, rece, pustie…
C-un opaiţ încerc s-alung frig, întuneric
Și-o coajă de pâine, de foame-o să-mi ţie…

 

Chipu-mi privesc cu milă, mânjit în oglindă…
Ochii negri mi-i văd, iar plini de dojană…
Stâlcite vise, speranţe, agonii se perindă,
Prin lacrimi se scurg pe faţa-mi sărmană !

 

Îs un nimic, ce trupul şi-l vinde pe râsuri…
Sub petici ascuns, peruci şi hazlia-mi mască…
Deşi pieptul mi-l simt cum se-năbuşă-n plânsuri,
Tumbe fac, grimase pe plată, la cei gură-cască !

 

Şi-aşa… râd de mine, de propria-mi povară…
Îmi vine s-arunc cu pumnii-n oglindă…
Din trup vreau să-mi lepăd vopseaua-ocară,
Caraghios, ce mă vând pe-o juma de merindă !

 

Îmi voi şterge-n sfârşit figura-mi boţită…
Ce-am fost pân-acum, voi scoate din minte !
Faptur-am s-o-ndrept, din umil gârbovită,
Mai demnă să-mi fie sub alte veşminte !

————————-

Anna Nora Rotaru

Atena – Grecia

Septembrie, 2017