Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » EVENIMENT » IN MEMORIAM » Gandhi Jayanti 2 octombrie 2017 – Prelegere de Dr. George Anca, BNR

Gandhi Jayanti 2 octombrie 2017 – Prelegere de Dr. George Anca, BNR

He Rama! Gayatry…

Astăzi s-a născutHristos,

Mesia cel Luminos…

Jai Hind! Jai Gandhi!

 

            Să ne regăsim în marele suflet Mahatma Mohandas Karamchand Gandhi, născut 2 October 1869, Porbandar, Gujarat, asasinat 30 ianuarie 1948, 78 de ani. A fost  Avocat, Politician, Activist, Scriitor, Soldat . Lider al Mișcării de Independență a Indiei și al  Congresului Național Indian. A condus numeroase campanii naționale pentru swaraj – autodeterminare. A condus faimosul Marș al sării (1930). A chemat englezii să plece,  Quit India în 1942. Gandhi Jayanti, nașterea sa, este sărbătoare Națională a Indiei și, în toată lumea,și la noi, aici, Ziua Internațională a Nonviolenței.

 

                        Ahimsa îmbrăţişează toate religiile şi filosofiile, fie islamică, budhhistă, parsi, tao, creştină, vedică, şinto, sikh or jaină, dincolo de hotarele provinicialismului, şovinismului lingvistic, sectarianismului sau comunalismului. Nu e proprietatea nici unui individ, e un simţământ universal.

                        Rgveda: “Iartă-ne, o, Varuna, dacă am făcut rău unei persoane care ne iubeşte, unui prieten, coleg sau vecin, sau chiar unei persoane necunoscute”. Yajurveda: “Lasă-mă să văd în toate fiinţele semeni”. Atharvaveda: “O, Doamne, fă-mă să mă simt prieten tuturor fiinţelor omeneşti, fie că le cunosc, fie că nu”. Chhandogya upanishad: “cineva poate atinge Brahma Loka împlinind toate datoriile faţă de învăţătorul său, studiind Vedele, generând religiozitate printre fiii şi discipolii săi, controlând şi internalizând toate organele de simţ, neangajându-se în violenţă sau în orice alt fel împotriva vreunei fiinţe vii aşa cum se arată în scripturi şi comportându-se astfel până la sfârşitul vieţii sale”. Ramayana: “Regele trebuie să protejeze femeile, copiii, bătrânii şi pe cel ce a căutat adăpost la el”. Mahabharata: “Ahimsa e de un ordin mai înalt decât amândouă îndeletnicirile de a câştiga bani sau de a ţine ritualurile”. Mahavira: “Cel pe care vrei să-l ucizi nu e altul decât tine însuţi”. Buddha: “Considerându-i pe ceilalţi asemeni ţie, nu trebuie să-i ucizi sau să laşi să fie ucişi”. Bodhicharyavatar: “Un om devine inferior ucigând o fiinţă vie”. Mahatma Gandhi: “Am pornit în căutarea adevărului. Am găsit ahimsa.” Vinoba: “ a distruge duşmănia, pofta, foamea, boala”.

                        Iisus Hristos: “Iubeşte-ţi duşmanul”. Koran Sharif: “Bismillahurrehmanerahim” (Dumnezeu este atotblând). Dr. King: “Universul e de partea dreptăţii”.

            În studenția londoneză, Societatea Theosofică l-a invitat pe Gandhi, de 20 de ani, să citească Bhagavad Gita în traducere și în original. Gita incipit: Dharma Kshetra Kurukshetra…

                        Activist pentru drepturi civile în Africa de Sud   (1893–1914) . Avea 23 de ani, a petrecut, luptat, 21 de ani în Natal Și Durban. Dat jos din tren la Pietermaritzburg pentru că n-a părăsit clasa I. În timpul războiului cu Burii, Gandhi a format în 1900 un grup de ambulanțieri la Natal, în favoarea englezilor.În 11 septembrie 1906,  răspuns la  restricțiile guvernului Transvaal contra  indienilor și chinezilor, Gandhi adoptă Satyagraha (devoțiune pentru adevăr) sau protest nonviolent.

            Se întoarce în India în 1915, având reputație internațională ca un lider naționalist indian, teoritician și organizator al comunității.În aprilie 1918, în ultima parte a Primului Război Mondial, caută să recruteze, nu ambulanțiști, ci combatanți, scriind viceregelui:„personal nu voi omorâ sau răni pe nimeni, prieten sau dușman”. Satiagraha nonviolente: Champaran, Kheda, Marșul Sării, mișcarea Khilafat, mișcarea noncooperare.1920 țărani telugu, într-o piesă, îl portretizează pe Gandhi ca un mesia, o reîncarnare.1930  El folosește expresii ca  Rama-rajya din Ramayana, swaraj, satyagraha.  Churchill l-a numit dictator, un „Hindu Mussolini”.

 

Gita – Cap 7

Nu mă predau acelor mincinoși

grozav de proști, cei mai mici din omenire,

a căror cunoaștere este furt de iluzie și care

fac parte din natura atee a demonilor.

 

O, cel mai bun dintre Bharatas, patru tipuri de oameni

evlavioși îmi oferă  serviciul devoțional –

cel nefericit, doritorul bogăției, curiosul și

cel care caută cunoașterea Absolutului.

 

 

            Campanie îmotriva oricărei participării indiene la cel de-al Doilea Război Mondial, în favoarea englezilor. Dar peste 2,5 milioane de indieni îl ignoră pe Gandhi, înscriindu-se voluntari. Gandhi se opune  separării subcontinentului indian din cauze religioase.

            Trăind  întru  Hinduism, Gandhi s-a referit la  Bhagavad Gita  ca dicționarul său spiritual și cea mai mare singură influență în viața sa. „Dumnezeu este adevăr. Calea adevărului stă în ahimsa (nonviolență)” (1927).Ne originând el principiul nonviolenței, Gandhi  l-a aplicat cel dintâi în câmpul politic la scară mare.

            Scrieri literare. Hind Swaraj, publicat  in Gujarati în 1909, The Story of My Experiments with Truth (Gujarāti), Satyagraha in South Africa,  Hind Swaraj or Indian Home Rule.

The Collected Works of Mahatma Gandhi anii 60, 50.000 pagini, 100 volume.

Mahatma Gandhi despre satyagraha, ahimsa și aparigraha

Centralizarea ca sistem nu este adecvată pentru funcționarea și organizarea non-violente ale  societății. Este greu să realizăm o societate non-violentă în cadrul sistemelor centralizate.
Majoritatea oamenilor ar uita mai degrabă moartea tatălui lor decât pierderea averilor.

Non-violența este indispensabilă pentru o dezvoltare economică reală.

Cred că cel mai eficient mod de a face dreptate este să faci dreptate propriului dusman.

 

Gita /Cap.13

Umilinţă; nonmândrie; non-violență;

toleranţă; simplitate; apropierea de un

maestru spiritual de bună credință;

curăţenie; statornicie; autocontrol;

 

Renunțarea la obiectele de satisfacție

senzorială; Absența ego-ului fals;

Percepția răului nașterii, morții,

bătrâneții și bolii; detaşare;

*

Gita /Cap. 18

Învață  de la Mine, O, Arjuna, cele cinci cauze,

așa cum sunt enunțate  în doctrina Sankhya,

pentru realizarea tuturor acțiunilor. Ele sunt:

corpul fizic, sediul Karma; modurile  naturii

materiale, agentul; cele unsprezece organe de

percepție și acțiune, instrumentele; diferitele

funcțiuni pranas; și, a cincea, constituită de

divinitățile care prezidează organele.

 

Unele referințe occidentale despre Gandhi: “The Political Power of Non-Violent Resistance: The Gandhian Technique.” (2006)  „Non-violent action from Gandhi to the present”, „The Experience of Non-Violent Action from Gandhi to the Present.”   “Toward a Revaluation of Gandhi’s Political Thought.”“Gandhi on Democracy, Politics and the Ethics of Everyday Life.”

 

Gita /Cap.2

O, Partha, cum poate o persoană

care știe că sufletul este indestructibil,

etern, nenăscut și imuabil,

să omoare pe cineva sau să facă pe cineva să omoare?

*

Când o persoană îmbracă haine noi,

renunțând la cele vechi,

tot astfel sufletul acceptă  noi corpuri materiale,

renunțând la cele vechi și nefolositoare.

*

Sufletul nu poate fi niciodată tăiat în bucăți de nicio armă,

nici ars de foc,

nici umezit de apă,

nici uscat de vânt.

 

            De ahimsa (nonviolenţă), în România a vorbit, în cunoştinţă de cauză, prima oară, Mircea Eliade, în articole, romane, jurnale şi memorii : “Prima floare care i se oferă acestuia este ahimsa, în sens propriu ea înseamnă non-violenţă” (“Introducere în tantrismul secret”); “Această extraordinară nebunie a Indiei, să iasă neînarmată în faţa tancurilor şi mitralierelor europene”; (în închisoare) “Am fost rugat şi eu să improvizez un curs de istoria religiilor şi să vorbesc despre Gandhi şi mişcarea naţionalistă indiană”; “Şeful Gărzii de Fier alesese calea nonviolenţei”; “Ce revoluţie naţională şi socială, în afară de cea a lui Gandhi, străbătută de duh creştin şi tolstoian – a îndrăznit să-şi facă “propagandă” cerând oamenilor să se apropie de călugări şi să fie în orice clipă aproape de moarte? Semnificaţia revoluţiei pe care o năzuieşte d. Corneliu Codreanu este atât de profund mistică încât succesul ei ar însemna încă odată victoria duhului creştin în Europa”.

Tânărul Eliade consemna “profunda unitate a culturii aborigene indiene şi cea a tradiţiilor populare româneşti”. După Cicerone Poghirc şi Amita Bhose, oarecum protocronist, România-India se citesc şi Mioriţa-ahimsa.

 

            Gandhianismul este o doctrină spiritual-politică înemeiată pe nonviolenţă, pe ahimsa. Mahatma Gandhi, părintele naţiunii indiene, a fost luat drept model şi în afara Indiei, Martin Luther King fiind printre clasici şi martiri, asemeni maestrului. Doamna Usha Mehta, custode al muzeului Gandhi (Nani) din Bombay, mi-a povestit cum Dr. King a rugat-o, iar dumneaei a acceptat, să-i permită să doarmă o noapte unde dormea Gandhi, pentru a primi ceva din trăirile, vibraţiile aceluia. Voind să pronunţ „gandhianism” în America, într-un context public, am simţit un impuls ca şi electric purtîndu-i pe cei doi şi cred că am tăcut, în spirit jain.

            Lucian Blaga despre Gandhi: „În acest om, totul era redus la esență, chiar și la aspect; Chiar și numărul de dinți, inutilul căzuse. Gandhi dă impresia puternică unui bărbat care se află într-o concentrare interioară constantă, dar pentru care concentrarea nu mai este un efort, ci un stat organic. Figura lui este însoțită de mișcări strict necesare pentru a apărea rigide. Nici un gest nervos sau inutil. Nici un cuvânt prea mult. Totul este stăpânit, fără a fi artificial. “

            Cînd Lucian Blaga a asistat la o conferinţă a lui Gandhi la Lausanne, povestește Ștefania Velisar-Teodoreanu – s-a detaşat parcă de mesajul imediat pentru a face loc unei fulguraţii unice, altceva decît impresiile lăsate de personalităţile altor gînditori pe care îi întîlnise înainte, cum a şi scris într-un articol cunoscut astăzi şi în India. Mai mult, acea vedere a devenit povestirea lui preferată, ritmată ca un mahapranam/respiraţie lungă într-o repovestire:

Ne-a povestit odata despre Gandhi – Tagore si Gandhi – cum l-a cunoscut în Elvetia.
Stia, ca un regizor extraordinar, sa povesteasca. Tot începea asa, cu un glas domolit. Si încet se intensifica si privirea, si tot, si pe urma îti crea ca o halucinatie. Spunea cum a venit întîi Gandhi. Venise pentru o conferinta. Pe scena era o masa. Si-a venit omuletul acesta. Gandhi, îmbracat într-o camasa de lîna alba, mi se pare c-avea si picioarele goale, cred, dar nu stiu sigur. Si dintr-un salt s-a asezat în forma de Budha – cum stau ei, asa – pe masa si a început sa vorbeasca cu glas foarte mic întîi. Lumea a trebuit sa ciuleasca urechile ca sa asculte. Si pe urma, din ce în ce – ca la Blaga – glasul se intensifica. A început sa le vorbeasca, ma rog, de chestiunile lor hinduse… Si glasul se intensifica din ce în ce, din ce în ce, si din ce în ce avea Blaga impresia ca masa se facea mai mare, ca Gandhi crestea, ca tot restul era ca o pestera în care numai Gandhi stralucea la mijloc… În fine, ca un regizor! El vedea si ce spunea Gandhi. Nu mai tin minte de acum o mie de ani! Dar avea darul acesta nemaipomenit de a se transforma – si în glas, si în toate. Era extraordinar de fermecator si neprevazut în tot felul. Dar eu mai mult nu stiu sa-ti spun, fiindca nu tin minte ce vorbea, de unele si de altele.

 

Gandhi vs Machiavelli. În cartea sa The Gandhian Mode of Becoming (10), Dr. Catalin Mamali adaugă la “lista simplă” a termenilor de comparație – Socrate, Isus, Buddha, Confucius, Martin Luther, Thoreau, Ruskin, Tolstoy, Freud, Mao, Lenin, Savarkar, Martin Luther King Jr. și Mama Teresa – un alt cadru de referință: Niccolo Machiavelli. O caracteristică specială pentru o carte despre Gandhi publicată în India poate fi și numărul mare de autori români în bibliografie: Badina O, Blaga L, Botez M, Brucan S, Constante L, Drăghicescu M, Eliade M, Gusti D, Herseni T, Ierunca V, Istrati P, Mamali C, Neculau A, Preda M, Zapan G.
“Ca gânditor și practician al politicii, Machiavelli a avut o influență profundă asupra vieții politice europene. Căutarea puterii prin orice mijloc a fost principalul principiu al filosofiei sale.Contrar acestuia, Gandhi a predicat și a practicat principiile etice ale purității mijloacelor pentru atingerea obiectivelor sale. Cu greu ne putem imagina   două puncte de vedere complet opuse și căile lor de viață “(Govindbhai Raval, Vice-cancelar, în” Cuvânt înainte “).
” Interesant, ambii luptau pentru libertatea țărilor lor. Dar lui Machiavelli astfel de gigantice sarcini au sporit pentru Prinț.  După Gandhi eliberarea ar putea fi făcută numai pentru cei care pot fi eliberați; poporul, nu ăn felul în care  Machiavelli (și tradiția marxistă) au văzut oamenii ca “mase”, ca admiratori superficiali ai succeselor: deci să-i conducă hrănindu-i cu succese” (Johan Galtung în”Introducere “).
            De-a lungul anilor, la o masă rotundă dedicată lui Mahatma Gandhi, dr. Surender Bhutani, rezident la Varșovia, a făcut referire la cartea “Gandhi, o defecțiune sublimă” de Surender S.S. Gill, adăugând semnul întrebării, dar invocând și descendența lui Gandhi de pe piedestal. Sa speculat în contextul în care Holocaustul provocat de separarea Indiei de Pakistan în 1947 ar fi putut fi evitat. Vorbitorul a fost capabil să familiarizeze publicul cu ambele probleme, inclusiv cu actualul politico-social, și cu implicarea lui Gandhi la scara poporului indian și a omenirii (gandhianismul, remarcabil prin Martin Luther King și campania prezidențială a lui Barack Obama).

Gandhi și Mahavira.  Al 24-lea, ultimul Thrtankara, Mahavira a clasificat oamenii în trei categorii: având multe dorințe (Mahechha), având puține dorințe (Alpechha), fără dorințe (Ichhajayi). Economia nonviolenței, alături de eradicarea sărăciei, se aplică și conceptului de vrati (dedicat) al lui Mhavira. El a dat trei direcții în ceea ce privește producția: să nu fie fabricate arme de violență (ahimsappyane), să nu fie asamblate arme (asanjutahikarne), să nu se facă instrucțiuni pentru munca păcătoasă și violentă (apavkammovades).

Discipolul său, Ganadhara Gautama, îl întreba pe Mahavira: “Doamne! Poate omul să atingă iluminarea (kevalya)? “

Mahavira a spus: “Da, el poate”.
Gautama: “Doamne! cum poate face acest lucru? ”
Mahavira: “Renunțând la violență și posesivitate”.
Gautama: “Poate cineva să fie disciplinat spiritual?”
Mahavira: “Da, el poate”
Gautama: “Doamne! cum poate face acest lucru? ”
Mahavira: “Prin renunțarea la violență și posesivitate”.

În loc de violență, Origen și Tertullian au recomandat martiriul. Exercițiile ermeneutice ale lui Origen din Alexandria s-au confruntat cu tortură și cu martiriul. Deoarece “mijlocul decisiv pentru politică este violența” (Max Weber), un exemplu post-secund al celui de-al doilea război mondial este dat de tortura prizonierilor politici în timpul regimului comunist din România opusă de rugăciunile poeziilor, probabil în acord cu non-rezistența, nonviolența, ahimsa, sufletul mare, și satyagraha.

Cele trei volume (2009-2011, Antropologia violenței, Antropologia religiilor, Conflictul religios și Medierea), lucrările de masterat în Antropologia violenței / religiologie / mediere, pe care le-am condus, fac loc și ahimsa: Violența, un alt tip de religie; Nonviolența și Ahimsa Jaina – Martin Luther King și nonviolența – Ritualuri în religiile iudaice, budiste și zoruba; Ritualuri de trecere în viața unui hindus; Vegetarianism și violență; Violență și sacru. Impreuna cu temele si bibliografia sugerate, au fost abordate si evenimentele actualizate cum ar fi: Pelerinaj pe drumul sfintilor, la Bucuresti; cuvinte despre Dumnezeu spuse de părinți copiilor (“te vede și te pedepsește dacă ești rău”); tranzacția imobiliară frauduloasă între Mănăstirea Vatopedi de pe Muntele Atos și statul grec;
Suspendarea de către Vatican a episcopului John Thattungal de 58 de ani din Episcopia Kochi din India pentru a adopta o femeie de 26 de ani; Religios / satanic în polemica electorală.

Conflictul religios și medierea. Ce este un terorist religios și un pacificator? “Religia provoacă pacea”, dar se poate mobiliza pentru război, ataca țintele religioase sau convertește dușmanul.

 

            Mahatma Gandhi traducând din Gita:

Among thousands of men hardly one strives after perfections; among those who strive hardly one knows Me in truth. (7.3)

 Kalidasa:

 

Arjuna a ars pădurea Khandava

Auritei Lanka i-a pus foc Hanuman

Kamadeva a fost ars de Shankara

Dar nimeni n-a ars sărăcia care arde pe toţi