Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Proza » SILVIA CINCA: GLASUL TOAMNEI 

SILVIA CINCA: GLASUL TOAMNEI 

Toamna își cântă timpul. In felul ei, ne spune s-o vedem. Să-i ascultăm și să-i respectăm trăirile.
-Sunt minunată, zice ea într-o dură lipsă de modestie.
Iar noi recunoaștem.
-Eu dau viață simbolului trăirilor voastre.
Si ea își arată frumusețea inegalabilă și dă sens culorilor. Frunzele devin roșiatice și galbene…
-Eu mă apropii cel mai mult de voi. Am preluat pădurile și copacii de oriunde pentru a purta forța voastră cu mine. Pentru a înțelege mândria voastră. Eu vă reprezint cel mai bine când vă vorbesc despre complexitatea vieții.
Si nu putem să nu-i dăm dreptate.
-Emoții și gânduri, proiecte și speranțe, împliniri și recunosc, posed dramatismul vostru în toate gradele. Si știți dece? Incerc să ofer omului timpul rațiunii. Si apoi, și durerea, și lacrima și dramaticul interpretărilor, sunt profunzimi ale vieții. Da, poate e și timpul – plecărilor. Au și ele uneori un rost!
Eu aduc romantismul și nevoia ploilor ce conduc drumurile lacrimilor voastre. Si când ploile încep, sufletul omului strecoară amintiri și dureri, dar și frumos, iubiri prin transparența încântătoare a picăturilor de apă.
Eu mă manifest în viața fiecăruia dintre voi, ridic așteptările și speranța în nemărginirea unor adieri prin care îmi trimit vrerea în glasul recoltelor, gustul strugurilor copți, ai fructelor gustoase și legumelor necesare vieții voastre, eu ascult glasul puterii omului în frumosul sănătății. In fiecare din frunzele mele îngălbenite am așezat durerile voastre spre a elibera sufletul vostru și ai aduce chipului zâmbetul mulțumirii. Voi, în simbol trăiți maturitatea anilor voștrii. Eu sunt cel mai complex, cel mai bogat anotimp, cel cu care voi oamenii câștigați o minunată parte a vieții voastre. Eu vă cer în schimb, a mai zis toamna prin glasul faptelor, vă cer doar înțelepciunea voastră în a mă iubi!