Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » CRISTIAN PETRU BĂLAN: NE ‘NALȚĂ OCHII LUMII… (sonet)

CRISTIAN PETRU BĂLAN: NE ‘NALȚĂ OCHII LUMII… (sonet)

Ne ‘nalță ochii lumii și tot ei ne coboară
În anonime neguri ce-ar trebui aprinse,
Ca forțele ascunse prin noi să fie-ncinse,
Încât, pe loc, să facem din iarnă, primăvară !

Eu aur port în mine și mari comori pretinse,
Topite diamante la fund de călimară –
Și toate-s pentru tine, nobila mea tiară -,
În tmp ce-o mierlă-ți cântă cu triluri lungi, distinse…

Sunt tainele-ntâmplării – doar gândul meu le știe
Și luna-ndurerată și scumpul tău pisic,
Și-un pui de sturz și-un greier pe-un fir de iasomie

Sau lacrimile-ascunse fără să le explic –
Dar poate eu, vreodată, îți voi descrie ție
Cum crește-o avalanșă de la un bulgăr mic…

Glen Ellyn, 31 oct. 2017