Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » Alexandru Nemoianu: DESPRE MIȘCAREA ARTUR SILVESTRI

Alexandru Nemoianu: DESPRE MIȘCAREA ARTUR SILVESTRI

L-am cunoscut pe Artur Silvestri în spațiul electronic și acolo ne-am împrietenit și colaborat. Niciodată nu ne-am întâlnit față către față. Relația a fost tainică și dincolo de înțelegerea obișnuită. A fost o întâlnire de suflet și care ține de un alt tărâm. De fapt în utlima vreme încep să cred că nici nu este bine să vorbesc mult despre natura acestei relații, este o taină.

Artur Silvestri a fost cel care a aflat în cărțile și articolele mele publicate până ce l-am cunoscu o valoare și o importanță pe care eu nu le-am dat-o niciodată. În ele Artur Silvestri a văzut prețuire pentru tradiție, loc, omul locului și statornicie. Am schimbat mii de mesaje și prin ele și în ele s-a consumat relația de suflet de care vorbeam. Tot atunci am câștigat pe prietenul meu veșnic pe care nimeni și nimic nu mi-l poate lua.
Corespondența dintre Artur Silvestri și mine s-a desfășurat în vremea în care el a pus în ființă mișcarea culturală Artur Silvestri. O mișcare care însemna zeci de reviste electronice, promovarea colaboratorilor prin prezentări în spațiul virtual și publicarea de volume. Cărți pe care Artur Silvestri le-a publicat pe cheltuiala proprie cu o generozitate fără egal. Acele cărți Artur Silvestri le tehnoredacta și alcătuia singur, sau cu angajați de el plătiți și apoi le distribuia la biblioteci din țară și din lume. În tot acest timp am colaborat strâns cu Artur Silvestri și am ajutat mișcarea culturală cu tot ce am putut. Acest lucru el l-a știut bine! Aceasta a fost o mișcare culturală mântuitoare. Eu cred că în mai multe feluri această mișcare culturală a salvat cultură românescă din cădere liberă. Viitorul va dovedi cât de mult a făcut Artur Silvestri pentru “România tainică”. O “Românie tainică” încăpățânată și care dăinuie și continuă prin jertfa unor oameni care, sunt convins, sunt scriși în Cartea Vieții.

« Mișcarea » Artur Silvestri a fost o acțiune gigantică. Ea a curpins domenii esențiale cum sunt: istoria, literatura, folclorul, tradițiile și mai ales înțelegerea « fenomenului românesc ». Acest efort gigantic a fost dus în cea mai mare măsură de Artur Silvestri și prin colaboratorii și prietenii lui direcți. Realizările au fost foarte multe, de la numărul mare de reviste și publicații în spațiul electronic la tipărirea a nenumărate cărți, de la acordarea de premii la dăruirea de cărți. Dar cred că meritul esențial al acestei mișcări a fost înțelegerea exactă a « fenomenului românesc»  și conceptualizarea acestei înțelegeri prin superba formulare,  »România tainica ».

Această « Românie tainică » înseamnă rostirea răspicată a adevărului că istoria, cultura, esența  «fenomenului românesc »  nu sunt rodul unor  « împrumuturi »  și al unor reluări de modele existențiale din afară. Sunt rezultatul unui proces unic și autentic. Un model existențial care nu este neaparat mai bun decât alte modele existențiale, dar este la fel de bun. Iar profunda autenticitate și certitudinea mișcării a fost dată de faptul că Artur Silvestri a contopit  « mișcarea » în duhul și trupul care este chezășia existenței, Ortodoxia.

Acest concept, al « României tainice », înseamnă reafirmarea unui adevăr esențial: că înfrângerea unui Neam și trecerea lui în irelevanță nu sunt datorate pierderilor militare, pierderii unor bătălii, ele sunt urmarea abdicării de la dreptul la existența autentică și unică, abdicării de la modelul existențial arhetipal al Neamului și preluarea modelului existențial al cuceritorului. În această înțelegere  «mișcarea» Artur Silvestri poate fi asemuită în mai multe feluri cu soarta lui Nicolae Densușianu și a monumentalei sale lucrări,  »Dacia Preistorică ».

Căci în acea lucrare, mai întâi, a fost exprimat adevărul pomenit mai înainte, că irelevanța unui Popor nu este datorată înfrângerilor militare ci este datorată abdicării de la modelul existențial propriu. În același fel în care, la timpul său, Nicolae Densușianu a fost demonizat, a fost și Artur Silvestri. Iar această lucrare s-a făcut prin același tip de oameni. Oameni care din formula  «capul plecat »  și-au făcut ideologie, din elasticitatea coloanei vertebrale și-au făcut virtute și din  «nenorocirea țării »  și-au făcut partid politic. Dar mișcarea Silvestri a izbutit. Ea s-a alcătuit ca alernativă și această alternativă, după părerea mea, va birui.

Este adevărat că după trecerea lui Artur Silvestri în lumea drepților, mișcarea a suferit o criză majoră, din mai multe motive, unele direct triste și care ar fi putut să nu fie. Este iarăși adevărat că dispariția unei mari personalități, cum a fost Artur Silvestri, produce întotdeauna un vid, o criză și anume panică. Dar între timp s-a dovedit că mișcarea a prins viață și rămâne alternativa sănătoasă a existenței Romanești.

Mișcarea continuă într-un mod care este simbolic.
Ea continuă prin publicații în spațiul virtual și simbolismul vine din faptul că cele mai multe dintre aceste publicații sunt îngrijite de  « femei ».
Este emoționant și simbolic. Este emoționant căci  « femeile » , prin dragoste, înțeleg mai repede și mai bine decât  « înțelepții » bărbați, confirmând spusa Sfântului Pavel că « dragostea nu cade niciodată ». Iar simbolic printr-o similitudine.

Dupa moartea și îngroparea Mântuitorului, apostolii și  « bărbații »  stăteao ascunși  « de frică » spun Evangheliile. Dar « femeile » , fără teamă, s-au dus la mormânt, gata să se lupte pentru buna rânduiala și uneia dintre ele s-a arătat mai întâi Mântuitorul Înviat. Asemenarea mi se pare foarte mare și repet, ea este emoționantă și simbolică.

Personal nu am îndoială că într-un viitor foarte scurt importanța mișcării Artur Silvestri va fi recunoscută. Până atunci, cei care l-am cunoscut și i-am fost prieteni să îi păstrăm cu cinste amintirea.

Dumnezeu să îl odihnească între cei drepți ai Lui !

———————————

Alexandru Nemoianu
Istoric
The Romanian American Heritage Center

6 noiembrie 2017