Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Mugurel Pușcaș: Dor de dor (poesis)

Mugurel Pușcaș: Dor de dor (poesis)

DOR DE DOR

 

Mi-e dor de dor… De-un dor nebun,
Zglobiu ca zborul de lăstun,
De tremur lin, de vremuri vii,
De chipul tău… Fără să știi!…

 

Dor de amoruri vechi sau noi,
Femeia clipei sau de-apoi,
Prea cunoscută sau străină,
Strivind a vremii ghilotină.

 

Năvalnic vis cu sâni de lut,
Căuşul palmei să-ţi sărut,
Pântec vernal îmbie calm,
Spre dulce, liric amalgam.

 

Cosiţe despletite ard
La râu… Tu, suflet fără fard,
Stropi pigmentându-ți trupul nud,
În asfinţitul cald şi lud.

 

Dor aspru, codri verzi de brad,
Poteci ascunse, ochi de jad,
Cu gând păgân, în zbor caduc,
Aş vrea în lume să te duc.

 

E toamnă gri, în noi… Pe cer,
Decor hain, frunze, mister,
Sărutul tău cu gust de absint,
Delict! Autumnal alint!

 

Atemporal, mi-e dor de timp,
Nu-i de ajuns ca să te simt
Aşa cum vreau… Cu dor nebun…
Zglobiu ca zborul de lăstun.

 

 

VREAU SĂ TE GUST…

 

Vreau să te gust iubito-n miez de toamnă,
Înfăşuraţi în frunze arămii,
Sărutul meu pe buze să-ţi presare,
Dorinţa amăgirilor târzii.

 

Vreau să te gust în tihnă, pe-ndelete,
Muşcând din măr, afrodisiacul fruct,
Rupând ardent a raiului pecete,
Te voi fura, cu drept de uzufruct!…

 

Sâni, pulpe, buze, pielea-ţi de gutuie,
Vor fi ofrandă pe-un altar păgân,
Stropi de iubire dulce-amăruie,
Vom degusta la un pahar cu vin.

 

Cu aspru jar, cu tâmple poleite,
Pe pat cu rouă sau colb diafan,
Ne-om mângâia cu-atingeri ilicite,
Sorbind din cupa cu amor profan.

 

Când cerbii boncănesc în văi cu soare,
Ciute zglobii zorind dorinţa lor,
Ne vom iubi cu sete şi savoare,
Împreunând al trupurilor dor.

 

Târziu, vom depăna din vechea toamnă,
La ceas de taină, amintiri şi vis…
Melancolii şi doruri… Tandră doamnă,
Vei fi mereu al lumii paradis!…

 

 

DUDUIE, DUDUIE…

 

Duduie, duduie,
Ce te-aş bate-n cuie,
La mine pe trup…
Aprig, să mă-nfrupt.

 

Dulce duduiţă,
Cu maci la cosiţă,
Ce te-aş răstigni,
Colo, sus, la vii.

 

Vară… Cer topit,
Vreme de iubit,
Cu duduia-n fân,
Jar, amor păgân.

 

Buze, gust de fragi,
La umbră de fagi,
Lemnul clocoteşte…
Inima-mi dospeşte.

 

Râul, dor de iarbă,
Sângele să-mi fiarbă,
Dulce nebunie,
Tandră feerie.

 

Nopţi, alei cu stele,
Mângâieri rebele,
Pajişti de amor,
În divin decor.

 

Duduiţă dragă,
N-oi sorbi în grabă…
Din aroma ta,
Lin, voi savura.

 

Arşita e mare…
Simt a ta răcoare,
Nesfârşit izvor
Cald… Gemând uşor.

 

Goi, spre dimineaţă,
Vom simţi pe faţă,
Îngeri… Dor şi vis…
Lud, decor încins…

———————————

Mugurel Pușcaș

Reghin, 2017


Etichete: