Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » CRONICI » Maria Diana POPESCU: Psihologul Emilia Ţutuianu, în spectacolul oamenilor culţi

Maria Diana POPESCU: Psihologul Emilia Ţutuianu, în spectacolul oamenilor culţi

Plin de semnificaţii, copleşitor în frumuseţe, pilduitor şi profund, generator al unui ambient spiritual superior, imposibil de ignorat, de pe verticala timpului atrage în mod plăcut atenţia şi va intra în ritmul sufletesc al literaturii contemporane volumul de interviuri „Azi… pentru mâine”, apărut la Editura „EIKON” – Bucureşti, sub semnătura psihologului Emilia Ţuţuianu, directorul revistei „Melidonium” din Roman, Neamţ. Cele trei sute patruzeci şi două de pagini, cu personalităţi pregătite să supravieţuiască în vreme prin renumele dobîndit, sînt o bunăvestire pentru autoare şi se bucură deja de un ecou neaşteptat printre cititori. Mica istorie a fiecărui intervievat şi în integralitate, compartimentările volumului, cu „jocul” intrinsec de perspective, ne oferă, sub acest unghi, prilejul unor bogate reflexii, purtătoare de insignii şi amprente ale unor năzuinţe morale, educative şi formative.

Creditul deosebit pe care îl reclamă volumul prin prezenţa unei pleiade de intelectuali, împreună cu lanţul conştiinţei şi gîndirii fiecăruia, face din autoare un martor pentru viitor despre trăirea unei vieţi culturale autentice, aşa cum binele unei societăţi o cere. Emilia Ţuţuianu este genul de regizor şi actor (în acelaşi timp) de pe scena conştiinţei contemporane, despre care trebuie să vorbim şi să scriem cu admiraţie şi respect. Prioritatea acordată cunoaşterii acestor personalităţi îi conferă volumului rolul public de suport al unor convingeri culturale ferme. Prezenţe pregnante, chipuri de creatori şi gînditori aşezaţi comunicativ în pagini, într-o frenetică aşteptare a cititorului, o aşteptare parcă vecină cu istoria: Rodica Anca, Petruş Andrei, Veronica Balaj, Iulia Roger Barcaroiu, Florin Vasile Bratu, Gheorghe A. M. Ciobanu, Ileana Costea, Boris David, Ştefan Dumitrescu, Tudor Ghideanu, Dimitrie Grama, Mariana Gurza, Sorin Ullea, Cecilia Bănică Pal, Vavila Popovici, Virgil Răzeşu, Dianu Sfrijan, Ben Todică, Tiberiu Tudor, Minodora Ursachi, pe care cartea îi angajează să se facă auziţi, căci urma lor rămîne consemnată în acest hronic de idei strălucitoare şi clipe de graţie, echivalent cu un tablou moral-cultural al valorilor româneşti, cu o supremă confirmare a armoniei dintre truditorii întru spirit şi societatea modernă, acreditată de personalităţile prezente în volum, care s-au arătat deschişi dialogului. Interviurile au făcut obiectul unor cunoscute pagini de revistă, care le-a adăpostit în coloanele sale: „Armonia”, „Melidonium”, „U.Z.P.R.”, „Agorapress”, „Confluenţe literare”, „Singur”. „Armonii culturale”, „Aşii Români”, „Observatorul”. Volumul poate fi perceput ca fiind o cetate zidită din portretele plasate în pagini, încît acesta capătă veridicitatea maximă, demnă de apreciat în sînul culturii. Întrebările Emiliei Ţuţuinau şi răspunsurile intervievaţilor ar merita dezbateri serioase în societate. Ele se recomandă, deopo¬trivă, într-o perspectivă unitară şi comportă un gen de încoronare în duhul unor mărturii de natură sufletească şi moral-contrapunctică a existenţei. Intervievaţii se destăinuiesc ca purtători ai unui dinamism cosmic, ca orizont al unor trăiri unice, superioare, integrate într-o scară de valori universală, în şi din perspectiva unui Dumnezeu imanent şi per¬manent.

Încercaţi o abatere în spaţiul volumului! vă veţi întîlni cu eroii-intelectuali ai vremii! Unii trăiesc printre noi, alţii departe de ţară! (Mi s-a trezit aşa, dintr-o dată o poftă de lume şi am pornit, precum Onedin, peste mări şi ţări… Voi simţi româneşte până mor, pentru că aşa am venit în astă lume. Cine spune altfel îşi fură căciula. Oricât de viteaz, de grozav, rus sau american te-ai crede după cetăţenie, va sosi momentul când te vei cutremura şi o vei striga pe mama ta din leagăn, afirmă Ben Todică, „un australian cu suflet de român, deşi departe de hotarele ţării, contribuie la dezvoltarea culturii româneşti, la promovarea valorilor spirituale ale poporului nostru şi la definirea lor în contextul multicultural al ţării de adopţie”). Ei sînt voluntarii care nu cer nimic de la nimeni, dar continuă cu demnitate drumul spiritualităţii româneşti, fără de care am fi lipsiţi de identitatea noastră ca popor în lume. Citind acest volum cu mărturii de suflet şi conştiinţă, veţi vedea ce se întîmplă cînd se întîlnesc (cum spunea şi Toqueville) capetele luminate: „cel mai frumos război de idei”.

Numele psihologului Emilia Ţuţuianu, editoare, publicistă şi poetă, militant pentru dreptate şi adevăr, pentru păstrarea valorilor neamului românesc, personalitate preţuită şi apreciată în sînul culturii naţionale şi internaţionale, trebuie scris cu majuscule, pentru a ilustra maniera expresivă a fiinţării domniei sale pe tărîmul culturii şi literaturii, în ipostazele de creator de frumos, de autoritate spirituală a locului, un punct de convergenţă şi consecvenţă temeinică fiind instituţia revistei „Melidonium”, unde se petrec ceremonii de spirit ale contemporaneităţii. Într-un registru de armonie, volumul înmănunchează poveşti adevărate ale unor creatori şi oameni de cultură care au ceva de adăugat metaforic lumii şi poate fi socotit o pîrghie prin care fiinţa culturală a românismului primeşte informaţii despre evoluţia acestor exponenţi de seamă şi, totodată, poate comunica măiestrit cu trăitorii întru frumuseţe spirituală, cu slova scrisă, cu încrustarea în gînd, inspiraţie şi creaţie, şi cu operele lor aflate pe drum de lumină („Durerea Bucovinei o simt mereu ca pe o lacrimă fierbinte pe obraz. Mă arde. Nu cred că vom mai putea schimba ceva. Prea multe orgolii şi interese. Eu sunt o iubitoare de Neam Românesc! Sună desuet? Pentru unii, poate. Pentru cei cărora le pasă, vrem dreptate şi purificare. Am rămas o idealistă ca Vasile Plăvan”, afirmă Mariana Gurza). Volumul de interviuri „Azi… pentru mâine” are, esenţial, legătură cu criteriul valorii, cu mijlocirea spre comunicarea de tip înalt, dar şi spre cunoaştere (Am crezut întotdeauna că deasupra noastră este Creatorul care veghează şi de care nu trebuie să uităm în nici un moment al acţiunilor noastre; o conştiinţă supremă, de la care a pornit totul, o „sămânţă” care rodeşte continuu în timp şi spaţiu. Totodată mi-am format o idee despre destin, definit în dicţionar ca soartă, viitor, pe care nu am abandonat-o: ne naştem pentru a călători pe un drum, funcţie de înzestrările cu care suntem creaţi. Acea călătorie este viaţa noastră, de care trebuie să avem grijă pentru a putea ajunge la sfârşitul ei. Căile sunt alese de noi şi suntem ajutaţi, ori împiedicaţi de cei din jur” – Vavila Popovici).

Ceea ce determină interesul sporit faţă de cartea în discuţie sînt următoarele: personalităţile care o populează, izvoarele din care acestea se hrănesc, rezonanţa deosebită, afirmarea unei obiectivităţi care integrează lumea culturală a vremii în mersul ei normal şi firesc. Scriind această carte, dimpreună cu personalităţile care o alcătuiesc, ca demers editorial de promovare şi de evidenţă, psihologul Emilia Ţuţuianu deschide cu o cheie de aur lacătele culturii mari şi, într-un sens mai larg, deschide uşa reuşitelor auctoriale, ce vor rămîne vii în memoria culturală a vremii. Emilia Ţutuianu ştie să se manifeste în întrebări erudite, colocviale, exigentă şi autoexigentă, cu bun simţ uman şi intelectual, un reporter care pune întrebări cu inteligenţa pe care i-o dă valoarea, un reporter cu opţiuni ferme, purtătoare de demnitate, dar şi răspunsuri ale intervievaţilor din aceeaşi croială luminoasă.

Patria unui autor de carte este inteligenţa sa, limbajul folosit, sensibilitatea sa, aş putea spune…poezia sa, pentru că Emilia Ţuţuianu realizează interviurile poetizînd, psihologizînd, arhivînd conştiinţe ale unor fiinţe culturale metaetice, cu speranţă, exprimată sau neexprimată, dar existentă în întrebări şi răspunsuri. O carte care se întemeiază pe criteriul afinităţii structurale cu marea cultură românească, o carte cu întrebări şi răspunsuri puternic marcate de conceptul de cultură şi conştiinţă: „Am făcut o cercetare, cu doi prieteni psihologi, în cadrul Biroului de Viitorologie de la Bucureşti, care a durat 30 de ani, plecând de la ipoteza, confirmată de cercetarea noastră pe deplin, că Binele făcut semenilor tăi, creează bine, că Binele se autogenerează şi se întoarce la cei care au făcut bine. Concluzia cercetării este indubitabilă, cine face bine în viaţa aceasta, ei, copiii şi nepoţii lor vor primi binele, cine face rău în această viaţă, ei, copiii, nepoţii lui vor primi răul. Le va merge rău. Cartea pe care am scris-o în urma acestei cercetări în care se găsesc toate cazurile, toate argumentele şi raţionamentele se numeşte « Revoluţia Binelui », şi a apărut la editura Literatura, în 2016″, afirmă Ştefan Dumitrescu, scriitor propus pentru „Noblel”. O carte de unificare a unor idei strălucite într-o epistemologie nedogmatică, prin depăşirea dihotomiei adevăr-fals în cultura românească.

Atît întrebările cît şi răspunsurile vorbesc despre un tip de prospeţime spirituală, despre noi focalizări în contextul cultural postmodern şi chiar de punerea în scenă a adevărului (Cartea Istoria unei trădări naţionale – Tratatul cu Ucraina am scris-o şi pentru a pune la dispoziţia unei viitoare diplomaţii româneşti responsabile argumentele că validarea Tratatului cu Ucraina a fost obţinută de către Putere printr-o amplă manipulare a societăţii româneşti, exprimând voinţa de cabinet a unei camarile şi nu voinţa poporului român, care ar fi trebuit să fie larg consultat, eventual prin referendum, într-o problemă de o asemenea anvergură. Prin delimitarea de o minoritate responsabilă de validarea acestui tratat, diplomaţia noastră va avea legitimitatea denunţării lui, la momentul istoric potrivit”, afirmă Tiberiu Tudor” fizician, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România). Vorbesc despre un tablou divers dar omogen, ce nu se poate pierde în dezordinea amatorismului contemporan, pentru că va reuşi să comunice eficient cu toţi căutătorii de comori spirituale. Cum să nu putem afirma că mai avem încă, mai avem oameni cu prodigioase capacităţi intelectuale, „fructe” ale harului! Ei există, noi îi simţim, ceea ce calculatoarele, cu fantastica lor memorie, nu pot să o facă. Iată o cauză care poate menţine în lumea noastră vie, prin autori precum Emilia Ţuţuianu, spectacolul oamenilor culţi, acum şi în viitor. Aşadar, perspective asupra omului de cultură contemporan, mărturii ale condiţiei sale, călătorii în sălile spiritului românesc, cu mărturii ce se cade a nu fi pierdute („Într-o Europă unită, valenţele particularului, ale specificităţii sunt o emblemă obligatorie pentru ca unitatea să poată fi realizată în şi prin diversitate” – Veronica Balaj). O carte a prieteniei de spirite în sens uman şi intelectual, o carte a afinităţii creative şi morale, un spectacol de trăsături definitorii ale personalităţilor care o alcătuiesc ca un fluid spiritual, atras în cîmpul de gravitaţie al autoarei.

——————————–

Maria Diana POPESCU

13 decembrie, 2017


Etichete: